Nu stiu daca s-a postat celalalt mesaj trimis de mine. Am uitat sa ma autentific.
In orice caz, iti multumeam mult, Dan, pentru aprecieri si observatii. Le accept, mi le asum, fac parte din expunerea scriitorului la lumea cititorilor. De argumentul "tineretii" mele m-am lovit de mai multe ori, critici nefondate am primit si de-astea cateva, insa, in general, sunt multumit. Singurul lucru pe care-l pot cere eu unui cititor e sa citeasca atent. In "Camera de la capatul holului" cele mai multe critici au venit dintr-o lectura neatenta. Pana si cele pe care mi le imputezi tu. OK, mi-am asumat o licenta cu ora aceea de dimineata cand rasare soarele. Ma predau. Dar de acolo si pana la a nu-ti da seama ca personajul-copil locuieste la casa si, deci, sa cante pasarile ar fi fost ceva firesc... e o lacuna... Acelasi lucru e valabil si cu pasajul in care se spune ca tatal a ajuns tarziu acasa si, deci, atunci, dimineata, bombane din cauza oboselii. Mie mi s-a intamplat asa ceva. Nu stiu altora...
OK, lucrurile lot fi intoarse pe toate fetele si as prefera - chiar as vrea sa facem lucrul asta - sa discutam mai pe larg in particular. Adresa mea de e-mail se afla pe site-ul pe care inteleg ca ai fost deja. Contacteaza-ma, te rog, si hai sa discutam!
Cu prietenie,
Mircea

Cat venin, domnule Andre Morariu! Va dau si dvs. perfecta dreptate. Critici am facut (/scris) si eu cateva; de dat, mi-am dat si eu cu parere uneori; cat despre conversatii, le port cat pot mai des, si o fac cat se poate de natural. Inteleg legile bunei cuviinte. Dar, domnule Andre Morariu, orice libertate se pazeste prin niste reguli. Regulile, adicatelea, garanteaza libertatea. Inclusiv cea de exprimare. Iar, cand vine vorba de literatura, regulile se confunda adesea cu reperele. Doream sa aflu regulile dupa care joaca domnul Racovitan, nimic mai mult.
De v-am suparat, imi cer umil scuze si-mi fac autocritica (asa, ca la PCR). Mea culpa, stimabile!

Nu, domnule Racovitan, eu, unul, nu consider inamica o persoana pe care nici n-o cunosc. Inamicitia e un titlu pe care trebuie sa ti-l dobandesti... Ca si amicitia, de altfel.
Intrebarile mele raman deschise, dar unei discutii particulare. La mirceapricajan@home.ro, de exemplu. Nu-mi place sa port asemenea schimburi de replici in public. Cu atat mai mult cu cat nu priveste pe nimeni altcineva decat pe cei implicati direct. Pe NOI, adica. N'est pas?

Respect punctul de vedere al fiecaruia. Astfel, il respect si pe al dvs. Ceea ce nu ma face sa si fiu de acord cu el. Motive sunt multe, dar nu am timp sa port o polemica. Fiecare text are partile lui bune si cele mai putin bune. Credeti-ma, pe cele mai putin bune stiu si eu sa le recunsc acum, la 8 ani dupa ce-am scris "Camera...". Dar m-ar interesa sa stiu, totusi, de la ce nivel de competenta vin observatiile pe care le faceti? Literatura "junk", de "elev de clasa a 5-a" etc. Cam care sunt reperele dvs. literare, if you don't mind me asking?
Dar, repet, prefer ca discutia noastra sa se incheie aici. It's a dead-end street, believe me!