Unde veti gasi
Cautata liniste?
Lumea va muri,
Ochiul se opreste,

Banii nu lungesc
Viata voua data,
Zgomotul prostesc
S-o stinge odata,

Corpurile voastre:
Viermilor ospat;
Odraslele voastre:
Roase-n rautati.

Vreti ca absolutul
Ori ca bunastarea
Pan'acum ca lutul
Sa topeasca marea?

Toate sunt ca praful
Scuturat pe miriste...
Opriti un pic Ceasul,
Ascultand doar:LINISTE.

Omule , esti încã mic
Dar viata-ti stã-nainte.
Din toate nu sti mai nimic,
Ascultã, ia aminte:

Un tren de vei vedea în drumul tãu,
Strãlucitor si poleit frumos si bine,
Nu te pripi, cã înãuntru-i plin de rãu,
Lasã-l sã plece fãrã tine.

De-auzi un tren venind în noapte,
C-un suierat prelung, ca un suspin,
Sã nu asculti la mincinoase soapte
De vrei sã nu te umple cu venin.

Si dacã simti c-atunci când a trecut
Miresme-mbietoare a lãsat,
Fi linistit, nimic nu ai pierdut:
Chiar si parfumul poate fi stricat.

Când vine pe nepusã- masã,
Tu sã nu plângi si sã nu-ti parã rãu,
Atunci când pleacâ si te lasâ;
Sã sti cã nu e trenul tãu.

De vei primi vre-odatã-n dar
Un trenulet de turtã dulce,
Sã nu te-ncrezi, cã-i în zadar
Si prea departe nu te poate duce.

De-i îmbrãcat în catifea
Si moale ca un puf de pãpãdie,
Treci mai departe, nu urca ,
Cã si-asta-i înselãtorie.

Invatã linistit sã taci si sã-ntelegi.
Sã te feresti de cei ce nu-s, dar par.
Atunci vei sti ce sã alegi
Si asteptarea nu-ti va fi-n zadar.

In ziua când î-ti este scris,
Asa cum e, veni-va înspre tine
Un tren ce are-un geam deschis:
Nu sovãi, cã altul nu mai vine!

Eu, în vârtejul vietii am uitat
Cã fiecare are trenul lui
Si nu mai stiu în care m-am urcat.
Tu, fi atent când trebuie sã sui.

De mã întrebi de ce eu altfel am fãcut
Si-acum mã cred istet si-ti spun povesti,
Nu voi putea decât sã te privesc tãcut.
Sã întelegi tãcerea mea, ca tu sã nu gresesti.

Cãci, doar acum, gândindu-mã la tine
Am înteles cã trenul mi-a plecat.
Si eu nu vreau, decât sã-ti meargã bine.
Iti multumesc, c-ai ascultat.

Paiata
Ca un clown priveste lumea
Saltimbanc fara scapare
Tu sa rizi , sa rida altii
Rideti toti in gura mare .
Viata este ca balonul
Indesat cu aer , plin
Vesel se inalta-n sfere
Fericit de-al lui destin
Dar ajunge-un virf minuscul
Dintr-un ac plin de rugina
Si , cu-o gaurica mica ,
Il arunca jos , in tina .
Acul nu-i ce-a fost odata .
E acrit , bolnav si rau
Nu mai are nici ureche
Dar a-nfrint destinul tau .
Tu apropiete-n graba
Saltimbanc cu ris pe fata
De balonul care moare
Si insufla-i din nou viata
Apoi intoarcete pe scena
Cu fata vesnic zimbitoare
Paiata , chiar de-ti vine a plinge
Tu aduci pe lume putin soare .

imi place Saadi,Omar,Virgil Carianopol.Pribeagul si altii

Privesc acel cosulet, ma apropii,cu mana tremuranda dau la o parte bucata de panza ce-l acoperea !Stupoare,ochii mei vad un copilas venit pe lume de curand! Din cauza frigului abia mai putea scanci! Nu stau pe ganduri,duc cosuletul in camera si ma ingrijesc in primul rand sa incalzesc copilasul!!Plange,probabil ii este foame, ma simt neajutorata,nu stiu ce sa fac,pe cine sa sun la acea ora sa ma ajute sa hranesc un copil de 2-3 saptamani!Gandesc la mama lui,gandesc la sufletul ei,gandesc la ce a determinat-o sa abandoneze acesta fiinta nevinovata!...... Continuati e un dram de adevar aici
Allexa