Pe mine cel mai mult ma enerveaza indiferenta oamenilor fata de aproapele lor,ma enerveaza faptul ca atunci cand unuia ii merge bine intervine invidia fara nici un fel de motiv de ce oare nu stiu mi-am pus aceasta intrebare de sute de ori si nu am gasit un raspuns.Poate il stiti voi.

Imi pare rau sa aud ca inca mai sunt persoane singure.Aceasta este practic o imposibilitate de a comunica cu ceilalti fara suparare si imi cer scuze daca voi jigni pe cineva dar,dupa parerea mea nu ar trebuii sa existe aceasta singuratate fara ca tu sa nu o accepti din pacate.Nu cred ca o persoana poate fii singura impotriva vointei ei .Binenteles ca sunt persone foarte timide care cu greu pot fi abordate dar inclin sa cred si ma repet ca numai daca doresti tu sa fi singur acest lucru se poate intampla.Totusi suntem in secolul 21 accesul la informatie este 100%si sunt foarte multe persoane care in orice moment sunt gata ati deveni prieten fara nici un fel de obligatie numai cu o conditie si accea este ca tu cel SINGUR SA VREI sa fii inconjurat de prieteni.Dupa parerea mea pe aceasta lume nu suntem deloc singuri fiecare dintre noi avem jumatatea,fiecare dintre noi suntem inconjurati de prieteni doar ca trebui sa ii vedem,sa avem ochi pentru ei dar dintr-un motiv sau altul nu ii observam si totusi daca te consideri singur nu ezita sa strigi dupa AJUTOR.Vei ramane surprins cati iti vor fi aproape si inca odata stupefiat caci practic ai trecut de sute de ori pe langa ei. fara sa ii observi.Nu evita sa iti faci prieteni si atunci nu vei mai dispera ca esti singur.SUCCES SI ASTEPT RASPUNS

este foarte frumos ceea ce ai spus si foarte adevarat in acelasi timp.Acest gen de iubire eu l-am cunoscut si niciodata nu as fi crezut ca aceasta iubire imposibila ar fi rezistat.ESTE ADEVARAT CEEA CE SPUI O PERSOANA LA CARE NICI NU TE GANDESTI VREODATA CA AR PUTEA FII DRAGOSTEA VIETII TALE.Practic aceasta persoana de care eu m-am indragstit mult mai tarziu nu imi inspira la inceput nimic ,poate decat bunatatea din privire.Cu timpul insa am ajuns sa o cunosc mai bine si sa imi dau seama,spre surprinderea mea ca este jumatatea pe care o cautam si cu care as putea face un intreg perfect.Nu m-am inselat si iata ca au trecut 19 ani de atunci eu avand 18 ani iar el 19.Suntem un cuplu perfect chiar daca la inceput inviziunea mea el ar fi fost doar un EL si in nici un caz Prietenul,iubitul sau sotul meu.