sau cum se spune la mine in familie "prajnite"- n-am idee de unde vine cuvantul :).

Se poate manca gol, cu ceai/branza/rossi,sau, cum am descoperit mai nou, cu chimion presarat de-asupra. Miamm :)

inseamna "radacina, inceputul tuturor lucrurilor". Imi place ideea asta.

Asta asa ca sa mai complic si eu intrebarea :). Alt raspuns metaforic, acum, aici, pe loc n-am...

poate ar trebui sa ma simt fericita, pentru ca eu cunosc (inca) :):
- un psiholog cumsecade -> care sta cu tine pese orarul prevazut si incearca sa te ajute
- un profesor eminent: ba stiu chiar 2, parintii mei, fara de care afurisita aia de facultate er fii mancata de caini (chiar daca nu-i data cu slanina)
- un perot cu har: verisorul meu care a fost recent hirotonisit, si care se straduieste sa-si ajute colectivitatea cu tot ce poate
- un poet inzestrat: sunt o multime...numai pe cafenea nu am degete sa-i numar

Serios acum, avem valori, poate mai rare si mai bine ascunse, dar nu suntem mai prejos ca alte tari. Parerea mea...

si la mai mare si cat mai multe volume tiparite :)

Buna Ioana,

Uite un blog pe care iti recomand sa-l "frunzaresti" incepand cu capitolul 'Viata in Franta'. E un site refacut, dar cred ca inca mai contine cateva repere care te-ar putea ajuta:
http://www.filiera.fr/viata-in-franta

Cred ca iti va da o idee despre cum sunt lucrurile aici. Eu sunt plecata din tara de mai mult de 6 ani si am inceput incet sa simt ca aici e acum casa mea. Cat despre sfaturi, nu consider ca a-si putea sa-ti dau prea multe. E greu sa te rupi de toate cele cunoscute si sa te lupti in fiecare zi ca sa mai faci un pas in noua ta viata. Dar sunt foarte multe lucururi in Franta, pentru care se merita sa incerci aceasta experienta, mai ales pentru copilul tau. Daca stii franceza, poti gasii foarte usor informatii pe internet despre reintegrare familiala si despre anumite formalitati necesare vietii aici. Daca sotul tau lucreaza de 6 luni in Bretabia, inseamna ca nu o sa plecati de la zero. Iti doresc mult noroc si mult curaj in aceasta noua avemntura!