Am vazut ieri o emisiune in care, exact acelasi lucru l-a zis si CT Popescu si mie nu mi-a venit sa cred ca un om bine informat (cum se vrea dumnealui), poate sa zica asa ceva. Pai toata lumea stie ca multe din capitolele "incheiate" de Nastase, au fost incheiate total in graba si nimeni nu stie ce zic ele, ce compromisuri ar fi trebuit sa faca Romania pentru a intra in UE. Eu zic ca sunt doua probleme: in primul rand, faze de genul ca un capitol trebuia discutat pe parcursul unei luni de zile si, in mod dubios, a fost incheiat dupa o saptamana, fix inainte de alegeri. Au fost multe probleme de acest gen, ignorate de toata lumea in entuziasmul ca o sa intram in UE. Basescu a dat un motiv foarte bun pentru redeschiderea celor 2 capitole: si anume faptul ca intrarea noastra in UE TREBUIE sa fie in avantajul Romaniei. A doua problema este ca, toata lumea este disperata sa intre in UE "cat mai repede". Iar chestia asta a fost indusa de PSD. Nimeni nu se gandeste la scumpirile care vor fi, nimeni nu se gandeste ca poate nu-si vor mai permite multe lucuri pe care acum si le permit, ca se vor duce in masa in Ucraina sa-si cumpere de-ale gurii, pentru ca marfa din Romania este prea scumpa. De ce e toata lumea atat de sigura ca ne permitem sa intram in UE ? Daca e sa facem aceasta schimbare, mai bine sa ne fie mai bine, nu ?

Mi-era dor de libertate. Ce cantitate imensa de libertate !!

Sunt speriata. Din ce in ce mai des, mi se intampla sa ii aud gandurile. De obicei se intampla inainte sa adorm. Ma culc pe perna moale, si, in momentul in care atipesc aud clar si raspicat, gandurile lui. De obicei, tresar cu inima cat un purice. Este aceeasi senzatie ca cea pe care o ai atunci cand cineva incepe sa vorbeasca cand esti pe punctul de a adormi.
Momentul in care eu ma culc este, aproape intotdeauna simultan momentului in care el se duce sa se culce. Asta o stiu sigur. Am fost atat de apropiati, atata timp, incat ceasurile noastre biologice sunt perfect sincronizate. Cand eram impreuna, mi se intampla des sa-i ghicesc gandurile, dar senzatia a fost mereu asemanatoare unei intuitii vagi si calde. Nicicand n-am auzit gandurile cuiva atat de clar, niciodata nu mi-au facut inima sa bata atat de tare.
Si acum, gandurile lui.. cuvinte pe care am sperat mereu sa le aud de la el intr-una din serile noastre tandre (in orgoliul nostru, ne dorim cu ardoare sa ne aflam imaginea prin ochii celor pe care ii iubim).
Sau, poate ca totul e un vis, si, deci,o dorinta neimplinita.
Oare el ma mai tine minte ?..

A fost numai un exercitiu de imaginatie... e destul de clar ca a fost fortat si nu prea mi-a iesit...

Starea in care uiti de micile plictiseli si rutine cotidiene, ce simti cand faci ceva total nou, de care doar ai auzit de la altii si cat de diferit te simti atunci, fata de ce credeai sau la ce te asteptai.
Eu, sincer, ma gandeam ca din punctul lui de vedere a fost magic...