De asta imi era frica: sa nu uit pt ca nu am cum. Culmea cit de diferit gindesc femeile fata de barbati....Am sa fac rost de 'Strada Hanovra' (mi-ar fi de folos sa stiu in ce limba e) si eventual am sa imi mai pling putin de mila ca deh, dar probabil am sa schimb Dragostea pe Munca. In nici un caz n-am sa las vreo umbra asupra relatiei mele cu boabele.
Am ajuns la faza la care trebuie sa va multumesc pentru urechile plecate, ultimele 3 comentarii mi-au spus tot ce aveam nevoie. Sigur ca raspunsul se afla in fiecare si numai de noi depinde, insa eu am ajuns aproape de pragul nebuniei si nu mai vedeam padurea de copaci. Chiar am sa listez aceste comentarii sa mi le lipesc pe usa frigiderului :)

Ei uite asa ceva cautam eu: cineva sa ma lumineze in intunericul absurdului. Adica nu vi se pare aiurea sa iubesti cu buna stiinta pe cineva devenit neportivit tie, care nu iti impartaseste sentimentele, si nu e tocmai un cavaler. Fratilor, voi astia care ati trecut prin asa ceva, cum ati reusit? Cum reuseati sa stati pe WC fara sa va ginditi la el/ea, cu ce suflet ascultati pe o terasa "piesa voastra" , ce va spuneati cind, dupa o vreme convinsi ca v-ati vindecat va dadeati seama ca era doar o impresie.

Sigur ca nu se mai gindeste. Curaj am foarte mult, culmea e (si aici chiar ca nu mai pare credibil) ca vreau sa ma intorc ACASA din lumea larga.

E tot acolo unde a fost si pina acum- acelesi obiceiuri, aceiasi prieteni, acelesi glume ca si acum 4 ani. Adica la fel de ne-maturizat. Insa dragostea mea cea mare............................................................................no comment

Problema nu e ca nu stiu ce am de facut. Problema e ca nu il pot uita. Mi-am deschis sufletul in speranta ca ma impiedic de cineva care e sau a fost intr-o situatie similara. Nu mai pot . Ma enerveaza faptul ca inca mai tin la el. Ma enerveaza ca ma surprind amintindu-mi de "zapezile de odinioara" . Nu vreau sa ranesc pe nimeni nu vreau sa "pescuiesc" alt peste. Vreau sa scap de sentimenul asta. E ca o verigeta care trebuie sa dispara dar nu o poti scoate ca ti s-a bagat deja in carne. Citeodata stau si ma intreb unde i-au fost ochii lui Dumnezeu? Sau a facut-o intentionat....................