Tot acum multi ani in urma am citit si eu colectia aproape completa a "nemuritoarelor" dar nu-mi amintesc povestea cu capra de "duminica". Ce-mi amintesc insa si sper sa-ti fie de ajutor, este o poveste despre un tip care se insoara cu o tipa care ziua era un fel de "tartacuta" (ma rog asta era termenul folosit in poveste dar din descriere parea mai mult un fel de creatura paroasa fara miini sau picioare) iar noaptea isi "lepada" pielea si devenea o femeie frumoasa si harnica. Acum, omul era multumit ca femeia ii facea toata treaba, noaptea, dar ii era rusine sa apara in lume cu tartacuta caci aceasta se tinea dupa el (rostogolindu-se usor prin noroiul ulitei) toata ziua.
In cele din urma se destanuie mamei (parca) si acesta il sfatuieste sa pindeasca pina adoarme sotia si sa ii arunce "pielea" in foc. Omul asa face si pentru ca se "baga" in vraja inainte de vreme (trebuia sa mai fi asteptat un an, dar de, nimeni nu l-a anuntat) nevasta se duce intr-un palat la capatul pamintului si el trebuie sa o caute si s-o ia inapoi. Evident ca dupa multe peripetii totul se temina cu bine.
Imi amintesc de acesta poveste tocmai pentru ca m-a frapat asemanarea ei cu Povestea Porcului.

S-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa!

L_B

Dinsor draga mea,

Tare imi vine sa zic ca este foarte tinara si tocmai ai fost dezamagita in dragoste si suferi si nu ai pe nimeni linga tine. Imi cer o mie de scuze daca nu este asa si nu mi-o lua in nume de rau daca iti spun ca "dracu' nu-i chiar asa de negru" (sa ma ierte toti barbatii romani, da' ce sa fac? Asa e vorba).
In plus, ma indoiesc ca exista un "prototip" al barbatului roman. Barbatii romani precum barbatii de aiurea vin si ei in toate formele si firile. Nu-i condamna pe toti dupa unul singur. Si inca o vorba din experienta personala. Daca constati ca "tu faci tot posibilul" dar nu dai decit de "mitocani" poate problema esti tu, ceva in tine (prea buna, prea sensibila, prea nu stiu cum) atrage acest gen de barbat (nu neaparat roman) ori poate idealul tau de barbat este atit de sus incit nici un muritor nu-l poate ajunge.

Iti doresc mult noroc si o "tona" de dragoste!

L_B

Mai intii vreau sa-i multumesc desdemonei ca mi-a scutit o gramada de "suferinta intelectuala" (adica mie imi place mai mult sa citesc decit sa scriu) prin comentariul ei. Bravo si multam! Asta-i si parerea mea dar tu ai pus-o in vorbe mai alese.

Am si vreo doua adaugiri pentru alianta. Personal, nu am sesizat nici o alterare a identitatii mele romanesti. Am fost si sunt romanca, toti colegii si prietenii mei o stiu. Oricine m-a intrebat despre Romania, bune sau rele, m-am straduit sa le dau un raspuns cit mai complet si mai realist (evident toti interpretam lumea in felul nostru subiectiv). In acelasi timp ma simt cum nu se poate mai bine aici, pot spune ca ma simt "acasa".

Cind eram copil am citit odata o expresie (nu-i aduc aminte unde sau de cine, poate foarte bine sa fie ceva citit pe o fila de calendar :-) ) " Daca nu poti face ce-ti place incearca sa-ti placa ceea ce faci". M-am gindit adesea la acesta expresie (cred ca poate fi extrapolata la mai multe situatii) pentru ca intotdeauna m-am intrebat "Oare fac ceea ce-mi place sau doar imi place pentru ca asta pot sa fac?" Stii care cred ca este raspunsul? Daca esti in echilibru cu tine insuti totul pare mai usor si mai placut iar sistemul (oricare ar fi el) nu are putere asupra ta.

Numai bine
L_B

Daniele draga,

Interesant ca amintesti expresia asta, am auzit-o atit de des incit nici n-o mai inregistrez.

Expresia aceasta face parte, in opinia mea, din setul expresiilor ce insotesc emigrantul roman oriunde ar fi el. Imi permit sa zic, gustul rosiei romanesti este ruda cu "romanii sunt mai destepti si mai inventivi decit alte natii (poate fi inlocuit cu germani, francezi, indieni, chinezi, etc.)", "aicea (oriunde pe glob) nu se face scola ca in Romania" si altele de acest gen. Este adevarata si falsa in acelasi timp.

Cred ca Paianjenul a pus punctul pe i cind a spus ca depinde de unde cumperi. Evident ca la supermarket totul (sau aproape totul) are gust de plastic si este tot atit de evident ca daca esti un "proaspat" emigrant inca in cautare de slujba sau care incearca sa adune acolo un ban doi pentru casa, scola sau mai stiu eu ce, nu-ti poti "permite" sa platesti pretul la care se vind "rosiile cu gust". Asta nu inseamna ca ele nu exista. Deci este doar o problema de perceptie.

As vrea sa adaug si un "disclaimer" aici. Ma refer numai la situatia din Canada nu stiu care este situatia in USA sau Gemania si alte tari europene asa ca nu-mi permit sa comentez.

Numai bine si ... rosii gustoase tuturor :-)

L_B

Dragilor, am strins deja o lista de carti de care n-am stiut dar acum e musai sa le citesc :-). Ca sa ma "recompensez" as vrea sa adaug si eu modesta mea lista din ultimile doua luni. E o lista cam amestecata, cu diferite subiecte trecind din realitate in fantezie si chiar SF dar am "flaminzit" multa vreme si acum le inghit fara discriminare.

Inca neterminata : "The mists of Avalon" de Marion Zimmer Bradley. O perspectiva absolut diferita a legendei regelui Arthur. Am inca sentimente impartite despre ea, este bine scrisa dar pe alocuri un pic tributara unor stereotipuri.

"Oryx and Crake" de Margaret Atwood. Excelenta! Atwood scrie exceptional de bine, nu are idei super noi dar interpretarea ei este captivanta. O alta carte a ei extrem de buna este "Alias Grace". Le recomand pe ambele cu caldura.

"Confessions of an Ugly Stepsister" si "Wicked: the life and times of the Wicked Witch of the West" de Gregory Maguire. Dupa cum spun si titlurile, aceste carti prezinta noi perspective ale povestilor din copilarie (Cenusereasa si Vrajitorul din Oz) dar nu au nimic de a face cu povestile, sunt niste romane minunate scrise cu umor si o usoara doza de amaraciune la felul in care o poveste se poate transforma in timp. Dupa mine este cam in acelasi fel in care mari oameni politici sunt perceputi de contemporanii lor si mai tirziu de generatiile mai tinere.

"Life of Pi" de Yann Martel. Mi-a placut atit de mult incit nici nu o pot comenta, sunt mult prea plina de ea. Daca aveti ocazia cititi-o, e tot ce pot sa spun.

"Mara and Dann" de Doris Lessing. Un alt exemplu de subiect plasat in viitor care nu are insa nimic de a face cu SF-ul clasic. Minunat scrisa.

Pentru anonim #20053. Omule, Brussolo este hipnotic, nu as sfatuii pe nimeni sa citeasca o intreaga serie odata. Daca vrei sa "te vindeci" dar sa ramii in registrul SF iti recomand " The Hitch Hiker's Guide to the Galaxy" de D. Adams. Este doctoria perfecta.

Cu bine!
L_B