Eu, ca nou venit, de vreo lună, nu sunt deranjat de "filtrarea" aplicată mesajelor.
Mai mult decât atât, consider că este un lucru de preferat lipsei totale de filtrare care se întâlneşte la alte forumuri şi unde limbajul folosit este de multe ori suburban. Una este să foloseşti la modul generic o expresie mai deocheată, eventual pentru a exemplifica, sublinia ceva şi alta să o adresezi direct unei persoane, indiferent care este aceasta.
Pe de altă parte, eu am acceptat de la bun început acest lucru. La urma urmei, este situl cuiva şi acest cineva poate face propriile reguli, pe care le poţi accepta sau nu.
Mie-mi place acest sit şi ţin să mulţumesc celor care l-au dezvoltat pentru ocazia pe care mi-o oferă să-mi exprim liber opiniile şi să le aflu pe ale altora, mai ales că aici întâlnesc şi români de departe, cu care altfel n-aş putea intra în contact.
În altă ordine de idei, admin, în ultimele două zile ai cam tras chiulul, dar poate mai ai şi alte treburi, nu?

Ai dreptate cu privire la faptul că nu e nimic de regretat din acele vremuri, dovadă fiind şi majoritatea opiniilor de la conferinţa pe această temă.
Ar fi însă unele observaţii de făcut.
Spui că "economia de tip socialist era rupta de economia mondiala si putea functiona numai temporar si numai intr-un cerc restrans de tari".
Ideea este falsă, indusă probabil de afirmaţia lui Petre Roman, care spunea în 1990 că economia românească este un morman de fiare vechi. Fiare vechi, fiare vechi, dar asta nu a împiedicat câteva zeci de escroci de talie mare să se îmbogăţescă din acest fier vechi.
În realitate nici o economie nu poate funcţiona ruptă de rest, iată, nici măcar cea cubaneză, sau cea nord-coreană.
În România "epocii de aur" se fabricau calculatoare la nivelul tehnicii mondiale la Romcontroldata, firmă româno-americană, autoturisme Oltcit şi elicoptere Puma la firme mixte româno-franceze, nemaivorbind de numeroase produse după patente străine (calculatoarele Felix, componentele semiconductoare, autoturismele Dacia, camioanele ROMAN, avioanele Rombac şi multe altele). Ceea ce era rău, era modul în care mai-marii de-atunci tratau problemele, de exemplu, în privinţa know-how-ului, ajungându-se uneori la improvizaţii ridicole.
Spui, de asemenea: "pretul dolarului era stabilit artificial", dar trebuie să ştii că tranzacţiile pe pieţele capitaliste se făceau în lei-valută, care exprimau adevărata valoare a monedei naţionale.
În realitate, chiar şi economia socialistă trebuia să respecte regulile economiei de piaţă. Drept urmare, cuvântul "marketing" nu este unul nou, studenţii de la ASE aveau un curs cu acest nume încă din anii 70.
Faptul că economia era planificată nu este, în sine, un lucru rău. Şi japonezii au un fel de Comitet de Stat al Planificării, care s-a dovedit foarte eficient.
Problema era alta şi anume factorul uman. Nu poţi face lucruri bune cu oameni proşti, iar Ceauşescu, slavă Domnului, se înconjurase numai cu d-ăştia, iar el bătea toate recordurile!
De altfel, multe gogoriţe care au speriat oamenii din vremea aceea nu erau decât imitaţii ieftine ale societăţii capitaliste.
Astfel, "circurile foamei" se doreau a fi echivalentul mall-urilor americane şi tot de la ei se luase ideea unor campusuri pentru bătrâni, care, de altfel, acolo, în America, este un lucru de succes.
Nici sistematizarea satelor nu era decât o imitaţie, dar uitaseră ca la blocurile de la sate să mai pună apă curentă şi canalizare, astfel încât oamenii luau apă tot de la fântână şi se duceau tot la WC-ul din curte (şi o fac şi acum).
La fel, spui că " situatia nu putea dura la infinit. S-a ajuns in final la un dezechilibru economic grav si la mizeria generala din Romania care a produs revolta anti-Comunista si caderea regimului Comunist".
În primul rând, căderea regimului comunist (nu ştiu de ce scrii "comunist" cu majusculă) nu s-a produs la noi din această cauză. Dacă era după români, mămăliga ar fi stat bine-mersi, mult şi bine, fără să explodeze, pentru că, nu-i aşa, românul "se descurcă". Schimbarea s-a produs pentru că aşa au hotărât marile puteri şi pentru că s-a dat undă verde (şi un brânci) de la Moscova, unde aparatcik-ilor nu le mai plăceau vacanţele la Odesa şi voiau să se plimbe în Canare, sau să practice sex-turismul în Asia de sud-est.
În realitate, cu o minte clară, lucrurile puteau merge mult şi bine şi cu un sistem socialist, dovadă fiind Iugoslavia, unde, pentru schimbarea regimului, a fost nevoie de reinventarea problemei etnice, pentru că vorbitorii de sârbo-croată nu voiau cu nici un chip să declanşeze o revoltă "anticomunistă".
În concluzie, nu trebuie să cădem în admiraţie pentru sistemul capitalist doar pentru că e altceva decât cel comunist. Cheia succesului stă mai degrabă în seriozitate, muncă multă, disciplină, ordine şi lipsa acelei "imaginaţii", care face din români nişte "descurcăreţi". Iar sistemul capitalist pune mai bine în valoare aceste posibilităţi.
Dar sunt şi multe ţări cu sistem capitalist şi unde sărăcia este cruntă, fie datorită lenei, fie datorită unei oligarhii corupte, iar noi tindem, văd eu, spre o astfel de societate.
Este bine "sa nu mai privim inapoi la iluziile pierdute", dar mai trebuie şi să privim foarte bine, cu ochii larg deschişi, spre locul unde trebuie să ajungem, să nu credem că ne va lua cineva de mână şi ne va conduce spre Paradis, drumul acela trebuie să-l găsim singuri.
Cred că de un mare ajutor ne pot fi şi cei care au avut, mai de mult sau mai de curând, curajul, nebunia, sau inconştienţa să plece pe alte meleaguri şi care ştiu foarte bine şi ce e bun şi ce e rău acolo şi ne pot învăţa asta şi pe noi. Alegerea este însă numai a noastră. De noi depinde să ne găsim drumul spre noi înşine şi spre mai bine.
Dumnezeu să ne ajute!
S-auzim de bine!

Dragă ikoflex,
să ştii că sensul cuvântului "patetic" nu s-a schimbat în dicţionarele limbii române.
El s-a schimbat numai în mintea încâlcită a unora care cred că ştiu englezeşte dar de fapt nu ştiu nici măcar româneşte, pentru că numai în engleză, "pathetic" înseamnă într-adevăr "jalnic". În româneşte, "patetic" se înrudeşte în continuare cu "patos".

Florinel dragă, constat că ai ceva condei şi spirit de observaţie.
S-ar putea însă să nu fii pe placul unora, cu idei mai fixe, pentru că, nu-i aşa, nici nu a apucat bine omu' să se aşeze pe tron, că au şi început cârcotelile.
Este bine însă că sunt şi oameni care nu se lasă îmbătaţi de euforia succesului şi văd mai limpede cum stau lucrurile.

Răspunsul meu pentru tine este acelaşi ca pentru Philmore (dacă l-ai fi citit de la bun început pe acela nu mai trebuia să-ţi mai pui tot felul de întrebări inutile). Singura diferenţă este că tu ai o singură scuză.