Salut Mario,

Imi place "profilul psihologic" facut pentru formatorul de opinie".
Am vazut in comentariile tale ca folosesti acest termen destul de frecvent, scuza-mi ignoranta dar netraind in Romania de citiva ani buni, am ramas in urma cu vocabularul cel nou. Nu ca nu as sti ce inseamna un "formator de opinie" dar nu stiu daca este un termen oficial sau este inventat de tine?

Daca este inventia ta?... Felicitari!
Dar daca este un termen oficial, cel care l-a inventat nu a fost prea destept. Pentru ca opinii are oricine, depinde daca are curajul sa si le exprime si daca prind la public.

De asemenea diferenta de opinii, exceptind poate in Romania, nu-i face pe unii destepti si pe altii prosti. Fiecare analizeaza o situatie prin prisma proprie si prin volumul si nivelul de informatii la care acces. As putea spune ca din acest motiv s-a inventat sistemul de votare si asa numitele "poll-uri de opinii" ca se sa ia in considerare opinia generala si de la toate nivelurile.
Altfel, in luarea unor decizii ar fi consultati numai cei destepti. Ca tine de exemplu. Din fericire, cei care au inventat democratia s-au gindit ca si cel sarac cu duhul are dreptul sa-si spuna cuvintul, chiar daca nu stie prea mult despre religia mozaica sau care este cauza razboaielor din Middle East.

Citind comentariul tau despre "Formatorii de opinie" am senzatia ca l-ai scris in fata oglinzii.

Este adevarat?

Mult succes,

Pribeagul

Dragii mei,

Complexitatea crescinda in domeniul tehnologiilor cit si a managementului cere personal din ce in ce mai calificat. Daca ne aducem aminte, in Romania in anii pre-70, era destul sa fii bacalaureat si puteai sa obtii un post destul de bun in administratie. Dupa anii '80 cu bacalaureatul abia daca puteai sa fii o secretara (pentru femei), sau puteai sa faci o calificare la locul de munca - pentru toti. Dupa '90 nici nu se mai punea problema sa obtii un post bun daca nu aveai studii unversitare si cei purtati de vreme mai erau tinuti pina ce ies la pensie, dar incet incet marginalizati. Si asta nu numai pentru a face loc de munce celor cu diplome universitare ci pentru ca "batrinii" nu mai erau in pas cu cerintele noi.
Cind am plecat din tara, si am ajuns in Australia, era destul sa stii limba engleza ca sa obtii un post bun - nu mai contau calificarile. Asta din cauza ca era o cerinta foarte mare de forta de munca. Odata cu introducerea de tehnologii noi au disparut acei numiti "dinozauri" si este imposibil sa obtii un post fara studii superioare, specifice domeniului respectiv.
Masteratul a devenit o necesitate. In jurul anilor '90 era greu sa gasesti pe cineva cu masterat. Acum 80% din senior management (directori generali, directori tehnici, manageri de divizii) au MBA si sefii de departamente toti au un masterat fie tehnic fie MBA.
Si asta nu pentru a avea un titul pe cartea de vizita ci pentru ca afacerile devin din ce in ce mai complexe si trebuie sa ai cunostintele necesare sa poti intelege fenomenele economice si sociale.

Nu merita sa faci efortul de a obtine un masterat daca nu ai ambitii profesionale si intentia de a folosi cunostintele acumulate. In acelasi timp, masteratul nu-ti asigura in mod automat un post bun. Trebuie sa dovedesti ca pe linga cunostintele teoretice ai si celelalte calitati ca sa poti obtine postul mult visat.

Deci trebuie sa stii exact unde esti, ce doresti sa devii si care este cel mai bun drum de a-ti realiza idealurile. Pentru asta sint asa numitii "career management consultants" care sa te ajute.

Deci, daca scopul este numai sa obtii bani mai multi?!... mai bine fa o afacere.
Pentru a obtine bani multi prin cariera profesionala trebuie sa fii dispus sa faci efortul pina la capat si sa fii sigur ca ai calitatile necesare sa poti obtine rezultate dorite.
In ziua de azi nimeni nu te plateste numai pentru calificari tale. Trebuie sa produci un anumit beneficiu.