Viata este o succesiune (finita din pacate) de prezenturi la care trecutul reprezinta pur si simplu rezultatul experientelor tale prezente. Totul pare a fi un imens castel din carti de joc la care fiecare carte adaugata trebuie sa fie foarte precis pusa in locul cel mai potrivit pentru a nu darima totul. Ca si idee fraza : "Fiecare om are exact viata pe care o merita" mi se pare a exprima in cel mai clar mod raspunsul la intrebarea care te framinta. Sa realizezi ca trebuie sa faci ceva cu viata ta e un lucru bun dar nu si suficient. Trebuie sa si FACI ceva pentru ca viata sa prinda forma pe care o consideri potrivita tie. Partea proasta este ca avem o multime de oameni al naibi de destepti care muncesc pe rupte sa ne convinga pe fiecare in parte ce trebuie sa facem in viata pentru a fi de folos ... societatii, patriei, lor....si dupa cum nu-i greu de realizat ultimul lucru la care "ei" se gindesc este cum sa-ti fie tie bine. Nu cred ca a neglija latura materiala a existentei, pe motiv ca oricum nu luam nimic cu noi cind predam inventarul, este o cale rezonabila din punct de vedere al respectului de sine. O conditie esentiala a vietii este dupa mine respectul fata de propria-ti persoana. Constiinta faptului ca esti o parte din Divinitate trebuie sa te faca sa-ti dai importanta cuvenita (nu mai mult). Cred ca in final ceea ce faci cu viata ta este raspunsul la intrebarea :"ce sa fac cu viata mea?" Cuvintele au limitele lor!

Locuiesc in apropiere de marea moarta si lucrez la unul dintre hotelurile de acolo si pot sa te asigur ca riscul evenimentelor de care te temi este foarte mic. Aici nu au fost si cu totii speram sa nici nu fie atentate asa ca din pct.ul acesta de vedere nu trebuie sa-ti faci probleme. Chiar la hotelul la care lucrez (Novotel) avem un centru de thalasoterapie foarte bun (asta dupa parerea celor care beneficiaza de tramente). Daca te intereseaza si alte detalii vis-a-vis de excursia pe care o planifici in limita a ceea ce cunosc si pot afla voi fi bucuros sa-ti dau amanunte.

Pentru noi rusii sunt si vor fii niste vinovati pentru toate relele pe care le-am indurat si pentru care in final am plecat di Romania. Partea proasta a problemei in discutie este ca ei (rusii) nu sunt in stare sa schimbe ceea ce se credea despre ei acum 50...500 de ani. Am relatii foarte apropiate cu comunitatea rusa (de oriunde caci sunt sigur ca este la fel...) prin forta imprejurarilor si am ajuns la urmatoarea concluzie: Rusii vor sa integreze si nu sa se integreze!!! Va rog din suflet sa ma contraziceti cu ceva real si demn de luat in seama ca sa-mi schimb parerea...daca-i posibil

Nu-mi pot asuma ceva ce nu-mi apartine chiar daca ma defineste si exprima exact ceea ce as fi vrut sa spun intr-un milion de cuvinte. In general nu stii aprecia un "lucru" decit in momentul in care nu-l mai ai. Latinii aveau o "vorba" : ubi patria, ubi bene !!! si inclin sa le dau dreptate la 6 ani departe de tara. Adevarul dupa parerea mea este absolut, universal si personal deci abordind latura umana a problemei nu pot decat sa-i dau dreptate d-lui Patapievici care spunea ca orice persoana isi este datoare sie insusi si nimic mai mult. Pare putin dogmatic la prima vedere si cred ca iese din sfera temei in discutie dar se pare ca suntem multi plecati......din tara la acest forum. Suntem ceea ce ne-am nascut si vom murii, cu diferenta ca unii sunt mai buni actori decit altii. Medeleniul meu se gaseste in Romania dar este ceva care a fost, m-a marcat, nu-l voi uita niciodata dar sensul de miscare este INAINTE. Astept sa fiu contrazis!
Ioan M.