comentarii

conjugarea verbului a deveni


Hei, cum stai la mate? Testeaza-te online!
Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Ai mare dreptate, dar cred ca - de oanalaur la: 23/09/2005 08:56:40
(la: ai carte, ai parte (?!))
Ai mare dreptate, dar cred ca de vina e si directiunea.
Am predat la un liceu teoretic dintr-un orasel de provincie unde se presupune ca elevii ar trebui sa fie mai cumintei si, cand colo, chiul pe rupte, obraznicii, lipsa totala de interes pt tot ce inseamna scoala, in concluzie, jale. De anul acesta am venit in Constanta la un liceu industrial si ma temeam ca va fi mai rau. dar, de fapt, e mai bine (deocamdata cel putin). Si apoi am aflat ca aici exista si exmatriculari, corijente si repetentii, lucruri de sci-fi la liceul de unde vin. Tin minte si acum cazul unei eleve cu 300 si ceva de absente nemotivate pe care dirigintele se tot chinuia s-o exmatriculeze dar directorii nu-l lasau pt ca "ramanem fara elevi" si "ne stricam reputatia". Si atunci tu, ca diriginte si profesor, ce putere mai ai. Nu zic ca noi profesorii ar trebui sa ne castigam respectul elevilor prin amenintari cu repetentia sau exmatricularea dar o forma de pedeapsa trebuie sa existe.
In ceea ce priveste noua lege sau ordonanta sau regulament sau ce-o fi, sunt de acord cu contractul dintre scoala elevi si parinti. E timpul ca parintii si elevii sa realizeze ca procesul de invatamant nu e unidirectionat, de la profesor la elev. Si ca si ei ar trebui sa se implice.
Nu sunt de acord cu salarizarea profesorilor in functie de performante. Daca am produce suruburi ar fi foarte simplu: tu ai facut 30, ai salariu maxim, tu doar, 10 salariu minim. Din pacate (sau fericire?!) lucram cu oameni (si nu ma refer doar la elevi ci si la colegi, directori, parinti) si atunci sunt prea multe variabile in aceasta problema.
De exemplu, eu predau engleza. La o clasa noua am nevoie de cateva saptamani doar sa-i conving pe elevi ca engleza poate fi amuzanta si abia apoi sa incerc sa-i invat ceva. La liceu mai e si problema ca nu se mai fac grupe (de incepatori, avansati) si in aceeasi clasa, in aceeasi ora trebuie sa predau conjugarea verbului to be la prezent si subjonctivul. Si pe langa toate astea invatarea unei limbi straine, dupa parerea mea, nu se poate face cu forta. O limba inseamna comunicare si comunicarea presupune un cadru fara stress si atunci imi dau seama ca orele mele sunt cam galagioase. Inca nu am gasit formula de a avea o clasa activa dar nu galagioasa (dar prefer o clasa zumzaitoare decat o clasa de zombi). Ideea era (ca m-am cam lungit) ca eu ca profesor trebuie sa las elevii sa-si gaseasca propriul ritm, nu-i pot forta sa invete engleza daca ei refuza. Pot sa-i oblig sa invete cuvinte noi, reguli de gramatica dar nu sa comunice. Si atunci poate performantele mele nu sunt intotdeauna cele asteptate.
#74165 (raspuns la: #73836) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mai amazoanelor - de om la: 27/09/2005 19:18:52
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
chiar daca sunteti intr-un forum de creationisti/evolutionisti nu va mai jucati de-a God-ul cu CREATIA de cuvinte noi ca se apuca lumea sa conjuge verbul "A CIOMUI" de nu mai mergem spre evolutie de atata...ras :))
#75046 (raspuns la: #75036) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
belle - de om la: 27/09/2005 19:34:59
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
"io nu-s prea cuminte :(((" = stiu dear, dar ai fermecul tau la conjugat verbe....am ras si inca rad ... scuze nu am intentie rea...dar recunoaste ca este haios (scriu aici ca sa nu o mai trollam pe Cass)
#75057 (raspuns la: #75052) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intruder - de Honey in the Sunshine la: 11/04/2007 15:52:49
(la: În atenţia administratorului)
sunt mesajele in care eu iti conjug verbele din poezii ?
Ti-am zis eu sa te apuci de gramatica... cum ii sade bine unui scriitor :)
Nah...acum toti or sa afle!
#186220 (raspuns la: #186218) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Oricum nu vad cum o sa pot discuta cu atatea cuvinte! ;)Dar sunt curioasa...imi pun singura betze in roate.:P Dar mi-ar place sa repet la infinit eu...tu...noi...voi :D si sa conjug verbele alese :P

#247205 (raspuns la: #246977) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
beatle_maniacul - de zaraza sc la: 10/11/2007 13:29:15 Modificat la: 10/11/2007 17:36:25
(la: Tudor Chirila: joaca 21 de cuvinte. creaza comunitatea. citeste si da mai departe. )
Cuvintele tale:
Dumnezeu, Viata, Pedeapsa,
Da, Nu, Poate,
A manca, A cladi, A trece,
Visare, Durere, Traire,
Ploaie, Copilarie, Speranta,
Amor, Inima, Sfarcuri,
Kafka, Hard-Rock, Tigara

El: Viata trece
Ea: Dumnezeu poate speranta
El: Pedeapsa amor, a manca, tigara, durere
Ea: Visare traire

Cam atat pot. Dar e logic sa ma exprim cu cuvintele tale? Nu e mai logic ca sa ma exprim cu ale mele si tu cu ale tale? Vrei cand vorbesc cu Jeniffer sa folosesc cuvantul zeu?? Si de ce n-ai conjugat verbele?...

#254299 (raspuns la: #254072) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Intruder la: 20/11/2007 16:46:57
(la: Sahblitz)
brava! :)
drept premiu, iti conjug verbul "finir" (passé):
j'aurais fini...tu aurais fini...il aurait fini...nous aurions fini...vous auriez fini...ils auraient fini.
c'est tout!
Oferta in exasperare de cauza! - de Sancho Panza la: 28/05/2008 22:15:52
(la: Noapte)
sunt convins ca daca ar fii primele cuvinte...
il iau de barbat pe cel care va reusi sa conjuge verbul a fi fara sa se incurce in I-uri!

ce-aveti, domnilor, cu conjugarile?! e vreo mutatie transmisa o data cu cromozomul care va determina sexul?
#313730 (raspuns la: #313727) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
andante - de Protagoras la: 30/05/2008 19:28:24
(la: Gramatica si Ortografie. Cum e corect? )
E prea dificil, ma depaseste! Prefer sa conjug verbul "a fi" ... eu fi, tu fii, el fie etc.

Dar cred ca merge si combinata. Oare nu e posibil sa fie corecte ambele? :) (intreb eu cu speranta in glas)
#314444 (raspuns la: #314442) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pornografia blândeţii - de cosmacpan la: 18/12/2008 00:53:18
(la: de unul singur........)
Pornografia blândeţii

Pot fi numiţi pornografi ai blândeţii toţi aceia care le dau nefericiţilor lipsiţi de ea iluzia că vor putea să trăiască blândeţea fără a se smulge cu violenţă din tot felşul de alienări. Această pornăgrafie poate atinge culmi de neînchipuit pentru un neofit. Unul dintre cei mai abjecţi reprezentanţi ai acestei tendinţe ar putea să scrie, de pild㪠„Tandreţea nu are vârstă, nu are sex, nu are rasă.” Iată o propoziţie care ar putea să inspire, spontan, o anumită simpatie; dar întâmplarea face să trăim într-o lume unde vârstele, sexele şi rasele există. De fapt, a defini astfel tandfreţea înseamnă a-i nega orice existenţă reală. Nu, tandreţea nu poate face, în chip magic, abstracţie de real, decât dacă rămâne o fantasmă idealistă sortită insatisfacţiei. Această frustrare, pornograful blândeţii trebuie s-o întreţină, dacă vrea să i se cumpere cărţile. Iată de ce scrie lucruri de felul acesta (jur solemn că nu inventez nimic): „Tandreţea înseamnă a învăţa să conjugi verbul TU. Un verb foarte rar, care se cuvine şoptit cu respect. Este singurul verb de relaţie care trebuie conjugat cu verbul - a iubi – întotdeauna la prezent: Tu eşti iubit(ă).”
(Stephane Audeguy - Mic elogiu al Blandetii)
? - de 1brasovean la: 06/04/2009 12:46:16
(la: spune-mi pe cine iubuesti ca sa vad ce citesti)
cum se conjuga verbul a iubui?
eu iubuesc, tu iubuiesti, el/ea ... etc.
hmmm! -nu suna rau:)
*** - de maan la: 25/04/2009 14:20:06
(la: Om si pasare)
cum se conjuga verbul că caut?
#430038 (raspuns la: #430012) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fotografia si limba romana, strofa unu versul trei - de Dinu Lazar la: 04/08/2005 10:30:16
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnul Alexandru Bogdan Munteanu, un impatimit si un atent critic, a completat materialul sau despre avatarurile limbii romane contemporane cu un text lucid, bine scris, in care descrie exact o situatie generala observata de dinsul pe forumurile foto din Ro.
Im permit sa citez aici citeva rinduri din cele scrise de domnia sa - si nu pot decit sa-i dau dreptate mie in suta.
Deci, spune - excelent - domnul Munteanu:

Foarte multe domenii tehnologice au fost influentate masiv de avansul tehnologiilor digitale din ultimii ani, printre ele fiind de exemplu fotografia. Aparatele foto au devenit din ce in ce mai mult niste minicalculatoare la care singurul efort depus de om este apasarea butonului de declansare a captarii imaginii dorite. Faptul ca toate reglajele pot fi facute automat a facut ca utilizarea aparatelor foto sa fie la indemina oricui, aproape indiferent de virsta sau de pregatire. Asta nu inseamna ca toti cei care fac fotografii se transforma automat in fotografi profesionisti, dar faptul ca ei practica fotografia le permite sa doreasca sa abordeze subiecte din acest domeniu sau pur si simplu sa comenteze impreuna cu altii gradul de îndemînare la care au ajuns. O mare parte din fotografii amatori au dorinta de a invata mai mult si de aceea se indreapta catre sursele de informare pe care le au la indemina. Exista bineinteles carti de specialitate in limba romana dar ele sint percepute ca fiind foarte scumpe, desi de cele mai multe ori continutul lor le justifica pretul. Si atunci cei mai multi dintre fotografii amatori se indreapta catre internet, unde informatiile sint abundente si mai ales gratuite, insa de multe ori calitatea lor nu se apropie de cea din cartile tiparite.

Ei bine, pe cit de folositor este internetul prin multitudinea de informatii care sint puse la dispozitie gratuit, pe atit este el de "nociv" din cauza faptului ca marea majoritate a acestor informatii exista intr-o singura limba, cea engleza. Practic asistam nu numai la extinderea unei "monoculturi" (cea anglo-saxona) la nivel mondial, dar si la dominatia covirsitoare a limbii engleze, care tinde sa isi impuna vocabularul de termeni in toate domeniile activitatii umane, de multe ori fara a tine cont de existenta unor termeni autohtoni similari ca sens, care au deja o vechime apreciabila. Ramine sa ne punem intrebarea ce este de facut in aceasta situatie pentru a salva culturile sau limbile nationale, atit de vulnerabile in fata tavalugului cultural-stiintific de limba engleza. Metoda cea mai la indemina in ceea ce priveste internetul este sa crestem numarul de materiale originale care sint scrise in limba pe care nu dorim sa o lasam sa dispara sau sa se transforme intr-o limba vasala celei engleze. Eventual se poate apela si la traduceri ale materialelor scrise in original in engleza, dar in aceasta situatie trebuie bineinteles obtinut acordul autorilor.

Insa internetul nu contine numai informatie fixata in articole, ci si informatie oferita prin intermediul forumurilor sau listelor de discutii. In viata reala limba vorbita (folosita pentru comunicare directa) influenteaza in cele din urma limba literara, acest lucru fiind valabil si pentru lumea virtuala a internetului, unde limba folosita pe forumuri tinde sa se impuna ca "limba oficiala" a internautilor, in special in ceea ce priveste terminologia folosita in domeniile pe marginea carora se discuta (calculatoare, fotografie, muzica, etc.). Spre deosebire de limba folosita in articole sau carti, cea folosita pe forumuri nu pune aproape nici un pret pe modul de prezentare a informatiilor, accentul fiind pus exclusiv pe continut. Deci este perfect acceptabil in vizunea majoritatii forumistilor ca un mesaj care contine o cantitate de informatie utila sa poata fi deficitar la capitolul exprimarii corecte d.p.d.v. gramatical, stilistic sau lexical. Aceasta atitudine toleranta a fost propice pentru aparitia unui limbaj propriu forumurilor romanesti care este întesat cu barbarisme provenite din engleza. De exemplu in domeniul fotografiei au ajuns sa se foloseasca englezismele "viewfinder" si "lightmetru" in loc de termenii romanesti consacrati de multa vreme, anume "vizor" si "exponometru". Situatia este complicata de cele mai multe ori de faptul ca englezismul este folosit ca atare sub forma sa din limba engleza, fara a se incerca o adaptare la cerintele gramaticale ale limbii romane. Pur si simplu se ia un cuvint englez (substantiv, verb, etc.) care este apoi este cirpit dupa nevoie cu sufixe (terminatii) legate cu cratima in functie de modul in care trebuie folosit (plural, articulare, conjugare, etc.). Inca si mai grav este faptul ca aceste sufixe sint inventate "dupa urechea" forumistului si astfel se ajunge ca un anumit englezism sa faca flexiunea in mod diferit dupa persoana care il foloseste. Un exemplu este barbarismul derivat din verbul englez "to host" ("a gazdui") care apare atit in forma " a host-a" cit si in cea de "a host-ui", care face prezentul la persoana intii ca "eu host-ez" sau "eu host-uiesc". A incerca sa se schimbe mentalitatea referitoare la utilizarea corecta a limbii romane de catre forumisti este probabil una din cele mai grele incercari care sta in fata celor preocupati de destinul limbii romane. Si asta pentru ca forumurile sint niste comunitati care si-au creat in timp anumite reguli nescrise, una fiind cea legata de limbajul folosit. Iar cine incearca sa ocoleasca aceste reguli va fi mai devreme sau mai tirziu admonestat daca nu se pliaza regulilor si eventual fortat sa se retraga din comunitate. De exemplu a vorbi pe un forum romanesc despre "fir de discutie" si nu despre "thread" inseamna a te expune ridicolului public, desi cuvintul "thread" este un barbarism care nu are ce cauta in romana, nefiind un termen tehnic ci unul banal care se traduce perfect prin "fir". Exemplele pot continua, cert este ca limbajul vorbit pe forumuri are tendinta de a se auto-intretine si de a se degrada din ce in ce mai mult, pe masura ce apar internauti din generatiile mai tinere, pentru care limba romana nu a reprezentat niciodata o preocupare. Persoanele responsabile cu mentinerea ordinii pe forumuri (proprietari, administratori si moderatori) nu descurajeaza in mod explicit folosirea unui limbaj incorect de catre forumisti, tocmai pentru ca acest lucru ar duce la scaderea numarului de participanti la discutii, deci a numarului de vizitatori, in functie de care se incaseaza venituri din publicitate. Asta nu inseamna ca situatia forumurilor este disperata, doar ca va trebui depus un efort de convingere a persoanelor cu functii de raspundere in asa fel incit acestea sa inteleaga necesitatea emiterii daca nu a unor norme, cel putin a unor recomandari (sustinute cu exemple) referitoare la folosirea corecta a limbii romane.

In societatea actuala este foarte mult apeciata fluiditatea informatiilor, noutatea lor si din aceasta cauza atit internetul cit si revistele au un avantaj fata de carti, de aici rezultind si influenta lor mai mare asupra celor care cauta sa isi imbogateasca bagajul informational într-un anumit domeniu. Revistele apar de obicei lunar si evident ca ofera un continut mult mai proaspat (dar nu neparat mai bun) decit cartile, pentru care pot fi scoase editii noi cel mult odata la citiva ani. Rezulta ca numarul celor care folosesc revistele ca mijloc de informare sau de perfectionare este mai mare decit al celor care folosesc cartile. Ca urmare limbajul scris folosit in reviste tinde sa se impuna in fata celui folosit in carti, ceea ce nu este deloc un lucru bun din perspectiva limbii romane. Redactorii care scriu la reviste nu se vad decit eventual in postura de profesionisti ai domeniului despre care scriu, nu si in cea de profesionisti ai limbii romane, asa cum ar trebui sa fie cazul. O persoana care utilizeaza zi de zi in scris limba romana pentru a-si asigura existenta ar trebui sa devina interesata cu timpul de pastrarea in stare cit mai buna a "uneltei" care ii permite sa supravietuiasca. Acest lucru nu se intimpla insa din motive diverse, unul fiind acela al nevoii unei productivitati crescute, care se combina cu anumit grad de delasare intelectuala si de nepasare pentru starea limbii romane. Redactorul care trebuie sa scrie citeva articole pentru numarul lunar al revistei se documenteaza de obicei pe internet si in mod inevitabil marea majoritate a materialelor pe care le foloseste ca referinte sint scrise in limba engleza. Fie ca este presat de timp, fie ca nu, redactorul nostru nu va cauta de cele mai multe ori sa vada daca nu cumva unii din termenii straini (englezesti de obicei) pe care el ii include in articol au deja corespondenti in limba romana al caror uz este deja incetatenit de multa vreme in rindul specialistilor. Se ajunge astfel ca publicul cititor sa devina familiarizat mai degraba cu termenul englezesc pentru un anumit element (actiune, dispozitiv, etc.) decit cu cel romanesc, care este uneori aflat in folosinta specialistilor de citeva zeci de ani. Un barbarism preferat de multi redactori este "layer", folosit pentru a desmna unul din straturile care compun o imagine digitala. Sonoritatea muzicala a acestui termen a avut probabil un rol important in adoptarea lui, insa nimeni nu ia in seama constructiile grotesti care trebuie facute in cazul in care cuvintul este acceptat, de exemplu "layer-izat" in loc de "stratificat". Conducerea revistelor trebuie sa inteleaga faptul ca are o responsabilitate fata de limba romana si ca urmare trebuie sa puna la punct o politica editoriala care sa implice folosirea de catre redactori a unui limbi romane in care barbarismele sa nu-si mai gaseasca locul.

Situatia actuala a limbii romane ar trebui sa ingrijoreze multa lume, de la simplii cetateni pina la profesionistii scrisului, specialistii in lingvistica si chiar autoritatile publice. Doar prin combinarea eforturilor acestor categorii de oameni se poate stopa declinul limbii romane si restabilirea prestigiului ei. O prima masura ar putea fi realizarea unui dictionar de traducere a termenilor tehnico-stiintifici din engleza in romana, care sa fie publicat pe internet, in asa fel incit el sa poata fi consultat gratuit de oricine doreste sa scrie corect articole in romana, indiferent daca o face pentru situl propriu sau in cadrul obligatiilor de servici. Dar acest dictionar nu pot fi opera unei singure persoane, ci el trebuie sa fie un efort colectiv realizat prin conlucrarea dintre persoane cu pregatire de specialitate in domenii variate si a unor filologi, de exemplu in cadrul unui proiect colaborativ de tip WIKI. Se va putea astfel pune la dispozitia internautilor un dictionar englez-roman care sa cuprinda termeni din informatica, medicina, chimie, inginerie, etc. O alta masura ar putea fi impunerea de catre autoritatile de stat din domeniul culturii ca fiecare magazin care vinde componente de calculator sa aiba obligatoriu in oferta si tastaturi cu semnele diacritice specifice limbii romane.

Nu trebuie uitat ca gindirea noastra s-a nascut si traieste in interiorul limbii romane, deci cu cit pastram limba mai curata si mai conforma cu esenta sa originara, cu atit gindirea va putea sa se dezvolte mai bine si sa fructifice potentialul de creativitate existent in fiecare din noi.

#63225 (raspuns la: #63188) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru cine-a solicitat, ca nu mai tziu minte ezact! - de maan la: 31/03/2006 13:09:23
(la: Limba romana e un organism viu)
Cum s-a schimbat gramatica limbii române
de Dan BOICEA , Adriana C. Nedelea

"Noua gramatică lansată luna aceasta era necesară, în contextul în care au trecut 42 de ani de la apariţia ediţiei anterioare (GA). Între ceea ce oferea gramatica academică în vigoare şi înnoirile teoretice şi descriptive ale cercetărilor ulterioare se produsese o aşa mare ruptură, încât GA nu mai reprezenta un punct de vedere credibil, ajungându-se la existenţa paralelă a două gramatici. Chiar şi manualele şcolare din ultimii ani depăşiseră, ca informaţie şi perspectivă, punctul de vedere al GA", ne-a declarat Gabriela Pană Dindelegan, şeful Catedrei de limba română a Facultăţii de Litere din Universitatea Bucureşti.

Ziarul Adevărul vine în sprijinul elevilor, studenţilor, cadrelor didactice şi nu numai, prezentând principalele modificări pe care le aduce noua gramatică a limbii române.

Scrierea cu literă mare/mică

Se scriu cu literă mare toate cuvintele, substantive proprii, cu excepţia instrumentelor gramaticale (prepoziţii, conjuncţii, articole), care denumesc: mari epoci istorice (Antichitatea, Evul Mediu, Iluminismul); războaie importante (Războiul de Independenţă, Războiul de Secesiune, Războiul celor Două Roze, Războiul de Treizeci de Ani, Războiul de 100 de ani, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial); state, inclusiv cele din epoci trecute (Imperiul Roman, Imperiul Austro-Ungar); instituţii, chiar folosite eliptic (admiterea la Politehnică, student la Drept, secretar la Externe); formule de politeţe, devenite locuţiuni pronominale de politeţe (Alteţa Sa Regală, Majestăţile Lor Imperiale, Excelenţa Voastră, Sfinţia Sa).

Se scrie cu literă mare numai primul cuvânt din substantivele compuse care denumesc compartimente din instituţii sau organe de conducere (Sectorul de limbi romanice, Catedra de Chimie, Adunarea generală a Academiei, Direcţia, Secretariatul).

Scrierea cuvintelor compuse

Se scriu cu cratimă: toate adjectivele compuse provenite din adverb+participiu (bine-crescut cu sensul "cuviincios", bine-venit cu sensul de "oportun, agreat", rău-platnic; substantive compuse ca "bună-credinţă" (onestitate), bună-cuviinţă (politeţe), bun-rămas (adio); toate substantivele compuse cu "prim-": prim-balerin(ă), prim-solist(ă), prim-procuror/procuroare; compusele din 2 substantive dintre care al doilea este apoziţie (bas-bariton, cuvânt-titlu, maşină-capcană); toate substantivele compuse nume de specii de plante sau de animale; unele tipuri izolate (cuvânt-înainte, mai-mult-ca perfect).

Se scriu într-un cuvânt: pronumele negative "niciunul, niciuna, niciunii, niciunele", precum şi adjectivele corespunzătoare "niciun, nicio", dat fiind că reprezintă un singur cuvânt compus, spre deosebire de grupurile de cuvinte formate din conjuncţia "nici"+numeral (nici una, nici două), din conjuncţia "nici"+pronume nehotărât (nici una, nici alta) sau din adverbul "nici" şi articol nehotărât ("Nu e prost şi nu e nici băiat incult").

Schimbări la numele proprii străine

La nume proprii străine s-a schimbat scrierea şi pronunţarea unora ca "Bahus" (nu Bacus), "Damocles" (nu Damocle), "Menelaos" (nu Menelau), "Oedip" (nu Edip), "Procust" - cu accent pe "o" (nu cu accent pe "u"), iar genitiv-dativul numelui "Artemis" este "lui Artemis" (nu Artemidei).

Despărţirea în silabe

În ceea ce priveşte despărţirea cuvintelor în silabe şi, în scris, la capăt de rând, despărţirea "fonetică" (după pronunţare) este preferată şi la cuvintele formate analizabile în limba română contemporană, acestea putând fi despărţite şi conform structurii. De aceea, la acestea sunt indicate două modalităţi de despărţire: a-na-e-rob/an-a-e-rob, al-tun-de-va/alt-un-de-va, sa-van-tlâc/sa-vant-lâc.

O singură despărţire se indică şi la cuvintele compuse şi derivate care conţin grupuri de consoane şi anume despărţirea după structura morfologică, de exemplu la derivate cu prefixe ca "post-fa-ţă", "trans-bor-da", la compuse ca "alt-fel", "ast-fel", "feld-ma-re-şal", "port-mo-neu" sau la derivate cu sufixe ca "pust-nic", "stâlp-nic".

Modificări morfologice

• S-au admis unele forme noi de singular, care circulau frecvent în limba vorbită: sanda (şi nu sandală) - cu plural sandale; bretea şi cu sensul "derivaţie rutieră" (şi nu bretelă) - cu pluralul bretele; foarfecă (şi nu foarfece) - cu pluralul foarfece, cârnat (şi nu etimologicul cârnaţ) - cu pluralul cârnaţi.

• S-au admis unele forme noi de plural în -i la substantivele feminine cu pluralul în -e: ţărănci, ţigănci, remarci, gagici şi nu ţărance...., iar la unele, numai sub formă de variantă: cireşi/cireşe, căpşuni/căpşune, coarde/corzi, coperte/coperţi, găluşte/găluşti, cicatrice/cicatrici.

• S-a recomandat scrierea conform pronunţării la cuvintele: congresmen, recordmen, tenismen, deoarece sensul de "bărbat" al segmentului final "-man" nu a fost perceput în limba română, dovadă femininele recordmenă, tenismenă.

• În paradigmele unor verbe s-au făcut modificări punctuale: la "a trebui" s-au admis şi forme de persoana a III-a plural: trebuiau, au trebuit, vor trebui; la "a continua", persoana I singular a devenit omonimă cu persoana a II-a singular: eu/tu continui; la "a absolvi" se recomandă forma "absolv" şi pentru sensul "termin un ciclu şcolar", iar "a decerna" se conjugă cu -ez, deci decernez.

• S-a renunţat la calificarea drept "neutru plural invariabil" a cuvântului "mass-media". Aşadar, se poate spune: mass-media actuală, nu mass-media actuale. "Mass-media este"... nu "mass-media sunt".
pesimistului - de proletaru la: 26/07/2007 14:06:25
(la: O poveste de emigrant care merita citita!)
cu ceva vreme in urma scrisesem un eseu pe tema barcutei mele cu ancora de-o tona... in care explictam cumva incapacitatea de a emigra. ce citesc in articolul ala din link... e sinistru si prea putin credibil.
incontestabil sunt indivizi care au dat-o in bara si e firesc sa fie asa.
in bara o poti da oriunde. aici, in tara, majoritatea si-au dat la raschetat visele. exceptiile prospera.
cu cat generatiile sunt mai inaintate ca varsta, cu atat confuzia si deznadejdea sunt mai mari. in schimb, generatiile noi, proaspat iesite din scoli nu conjuga decat verbul "a fi" in timp ce "a deveni" e ca si inexistent in filozofia majoritatii.
occidentul are partile bune si partile nasoale, pe cele mai multe am apucat sa le vad, dar faceti o calatorie prin frumoasa noastra patrie si veti constata o suma mare de neimpliniri.
eu nu voi emigra (poate daca ajunge vreun Becali sau Vadim la putere) dar nici nu cred ca cei plecati o duc rau.
*** - de Protagoras la: 09/04/2008 09:12:22 Modificat la: 09/04/2008 09:18:42
(la: Drepturile boracului)
Cred ca scoala actuala romaneasca nu are sanse sa educe(invete) un procent de mai mult de 5% din elevii care trec prin ea. Spun asta pentru ca elevii sunt dezinteresati. De ce sunt dezinteresati? Pentru ca in lumea in care banul face legea, ce beneficii materiale poate aduce conjugarea corecta a unui verb? Sau cunoasterea unor notiuni de baza din chimie, istorie etc. Asadar parintii nu isi trimit odraslele la scoala pentru a invata ceva (asta e clar) ci pentru a dobandi o diploma de liceu, fara de care nu se mai poate azi. De ce termina nemeritat atat de multi copii liceul? Asta din vina dascalilor, pentru ca sunt prea permisivi, pentru ca politica scolilor lor e sa aibe o promovabilitate buna, de frica sa nu cumva distruga viitorul elevilor. De ce toata lumea are nevoie de liceu? Chiar credeti ca 8 ani de scoala generala, in care sa se invete cateva notiuni de baza, nu ar fi destul pentru elevul mediu fara nici un fel de pretentii intelectuale? Liceul (cu bac-ul luat) a devenit o conditia a majoritatii angajatorilor, iar asta pentru ca prea usor de luat, iar se considera ca cine nu a fost in stare sa termine liceul e subdezvoltat intelectual. O prostie. Nu toti au aceleasi afinitati pentru invatarea teoretica. Chestia asta cu egalitatea sanselor e o prostie. Nu toti elevii vor sa invete aceleasi lucruri (pe buna dreptate), iar de acolo vine conflictul dascal-elev. Eu as recomanda profesorilor sa faca liceul atat de greu si solicitant intelectual(nu doar memorare de texte), incat promovabilitatea sa fie de pana la 50%, iar atunci, elevii se vor orienta spre scoli de meserii, astfel sa primeasca informatii pe care intradevar ar avea nevoie sa le invete. Si sa nu se considere ca cei de la scolile profesionale sau de meserii sunt mai prosti. Nu toti ne nastem cu aceleasi capacitati si cu aceleasi afinitati. Sa se creeze mai multe tipuri de invatamant in paralel. Sa fie si pentru slab dotati, si pentru supradotati, si pentru cei cu aptitudini teoretice, si pentru cei cu abilitati practice. Nu putem sa punem in aceeasi oala atat de multe tipuri de indivizi, si sa le cerem sa invete lucruri care nu ii intereseaza si de care nu vor avea nevoie. Si apoi ne plangem ca elevii nu sunt atenti la ore, sau ca nu se adapteaza la programa scolara. Invatamantul trebuie sa se adapteze la elevii pe care vrea sa-i educe, nu invers.
*** - de maan la: 30/05/2008 11:14:58
(la: Viaţa şi dansul apatic - formal)
hai sa explic si regula:
ii vorba de " a fi" la conjunctiv prezent, respectiv trecut, formele afirmativa si negativa.

prezent
afirmativ:
sa fiu
sa fii
sa fie
sa fim
sa fiti
sa fie


negativ:
sa nu fiu
sa nu fii
sa nu fie
sa nu fim
sa nu fiti
sa nu fie

perfectul sa formeaza din conjunctivul prezent al verbului A FI (devenit invariabil!!!) + participiul trecut al verbului de conjugat (si asta, invariabil)
"a fi" se conjuga cu el insusi:

eu sa fi fost
tu sa fi fost
el sa fi fost
noi sa fi fost
voi sa fi fost
ei sa fi fost

pentru negativ, intercalezi un "nu" si-atat.

eu sa nu fi fost
tu sa nu fi fost
el sa nu fi fost
noi sa nu fi fost
voi sa nu fi fost
ei sa nu fi fost

cam asa ... cred.:d

#314229 (raspuns la: #314222) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
devenire - de troniu la: 17/11/2003 12:59:38
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnule Dinu Lazar,

cind stie fotograful ca a devenit fotograf?
devenire - de Dinu Lazar la: 17/11/2003 15:52:49
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
As incepe cu o butada aici.

Daca persoana e din Ro, oricine aici e fotograf de la nastere; ne pricepem de minune la mai multe lucruri care incep cu f, de la femei la fotbal si (deci...) filosofie, si pina la film si fotografie.

Bun, lasind gluma la o parte, privind cu o luciditate trista, cred ca momentul constientizarii, momentul de baza, e mult mai timpuriu la noi, decit in parti ale lumii unde exista o oarecare cultura plastica sau fotografica cu care trebuie sa te compari si in care trebuie sa e inscrii; sunt si locuri unde cultura e maxima si iti trebuie zeci de ani ca sa devii fotograf... asta in principiu.

Ar mai fi o idee de precizat aici... cine poate, face ceva; cine nu poate face, conduce; cine nu poate nici sa conduca, devine profesor.

Daca ne uitam cine sunt profesori de fotografie la numeroasele facultati, institute si locashuri de invatzamint mai mult sau mai putin superior unde se preda fotografia - ma rog, nu la ei ca persoana, ci la opera lor- daca ne uitam la cartile, albumele si articolele scrise de profesorii de fotografie, sau macar la siturile lor de imagine, ( eu nu am dat de astfel de lucruri, desigur... daca stie cineva sa-mi spuna si mie...) - ei bine, intelegem ca totusi, fotograful aici nu prea devine fotograf adevarat, pentru ca numai o diploma nu iti da si arta sau meseria necesara, care trebuie invatate de la cineva o data si o data. La Conservator sunt profesori de pian care sa nu fi cintat la Ateneu? Nu prea as crede.

Ar fi multe de zis aici. Daca facem o simpla comparatie a revistelor romanesti ilustrate lunare si a suratelor lor din editiile internationale - cum arata imaginea, iluminarea, cadrul, atmosfera, starea - ei bine, cu mici exceptii, numarabile pe degetele de la o mina, iar s-ar putea sa vedem ca fotograful devine de fapt fotograf cu timpul, si anume cu ala care va veni... desi de obicei el stie si crede ca e si acum asa ceva.

Discutia poate continua la nesfirsit... personal cred ca devii fotograf ( si poate e valabil intru orice devenire) atunci cind faci fotografie pentru a te bucura pe tine insuti si pentru a cauta intr-un fel specific o cale de a te exprima sau de a iti exprima o parte a ta altfel de nebanuit si imposibil de vazut in alt mod, si cind nu iti (mai) pasa de ce spun sau cred ceilalti... atunci cind mergi pe drumul tau si faci imagine numai asa cum crezi si cum simti... atunci deci cred ca fotograful poate incepe sa stie ca devine fotograf.
#4546 (raspuns la: #4529) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce a devenit? - de Jimmy_Cecilia la: 26/11/2003 04:31:51
(la: Michel Marguier: primul invitat al Lunetei.)
Ce a devenit aceasta invitatie??
#5247 (raspuns la: #3894) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Hei, cum stai la mate? Testeaza-te online!
Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...