flori

trebuie luate flori care miroase : lavanda, jasmin, trandafiri englezesti
pui sa macereze florile cu alcool de 60-70° cumparat la farmacie, cca 2-3 saptamani, pui in congelator 24 de ore, apoi filtrezi (filtru de cafea)
pui in sticla si infunzi sticla bine

-Draga mea , in ultimul timp sotul meu s-a transformat total. In fiecare zi vine de la servci cu un buchet de trandafiri
-Si ce e rau in asta ?
-Dar ma pune apoi sa stau cu picioarele in sus !
- Dar voi nu aveti o vaza de flori in casa ?

Belle, sa stii ca poate ai tu dreptate cu frigul din apartamentele din Romania. Imi aduc aminte acuma ca la socrii mei acasa aveau si ei o multime de muscate si alte plante prin casa. Si la ei tineau florile peste iarna in casa.

eu de obicei cand ofer un buchet de flori nu dau importanta la nr florilor ci la frumusetea lui. asa ca superstitia nr impare cred ca este mai mult o obsesie. a darui un buchet de flori demonstreaza prietenie, dragoste, afect, recunostinta ... lucruri care nu se masoare cu nr florilor.

Am citit pe undeva ca florile in numar par se dau persoanelor de care esti foarte apropiat si prin asta transmiti mesajul:esti a mea (al meu)!
Inafara mesajului care poate fi comentat, cred ca la noi(Ro) a duce persoanei iubite flori asa este periculos.
George

Cind am ajuns in "Occident" am fost foarte surprins ca la aeroport nu asternusera covorul rosu, nu ma astepta nimeni cu flori, iar fanfara?!... probabil avea zi libera...
Mi-am adus aminte ce imi spunea o asistenta medicala, cind imi faceam vizita medicala pentru viza:"Draga tinere, vad ca esti inginer... Eu stiu pe cineva inginer ca si tine care de zece ani sapa santuri... si plinge ca a plecat din tara"...
La care eu am raspuns:"Multumesc doamna, dar de unde stiti ca este inginer ca si mine???"
Nu stiu de ce am raspns asa, si nici nu stiu foarte bine ce am vrut sa spun cu asta... cert este ca s-a facut rosie la fata si a trebuit sa plec. Sa vin in alta zi cind era altcineva de serviciu ca sa-mi fac medicalele...

Am ajuns in Occicent, am muncit greu... tot felul de munci, pina ce am reusit sa invat limba si sa cunosc cerintele societatii in care incercam sa ma integrez.
Acum, multumesc lui Dumnezeu, toate eforturile au fost rasplatite din plin.
Dar am vazut si destui care nu au reusit pentru ca nu s-au putut desprinde de "BALCANISM".
Proverbul cu "calul bun se vinde din grajd"... aici nu tine. Trebuie sa iesi din "grajd" si sa arati ce poti.


"Si daca ramuri bat in geam...
De ce nu tai copacul..."

Parintii mei erau intelectuali "repartizati" la tara. Profesoara si inginer agronom...cea mai veche amintire este gradina de flori de la tara unde florile imi depaseau inaltimea (aveam vreo doi ani). Anul care a urmat cand parintii m-au dus din nou la casa lor (stateam in restul anului in oras cu bunica) ma asteptam ca florile sa creasca la fel de mari...dar eu eram mai inalt decat ele...:). Era 1963 cand lumea dansa "twist" si rock and roll si JFK a fost asasinat. Imi aduc aminte si stirile de la radio...si plansul mamei, caci JFK fusese catolic. Sarmana de ea...Doamne odihneste-o in pace!
Mario

astea-s florile de care vorbeam, belle, dar zuuut,
ca-s in msn..., ti le trimit in canalul 3...pt tine.. :))

http://groups.msn.com/Plantesfleursetfruits/delaminedingradina.msnw

"Ca de obicei, nu am ilustrat atmosfera evenimentului, ci m-am orientat spre detalii."

Pai altceva nici nu se putea face; ce atmosfera, unii care vind pe jos si pe ziduri niste chestii, unele de sorginte mai populara, unele nu.

Tirgul asta era sa stirneasca dihonie si zinzanie intre mine si nevasta-mea si amicele ei; ele ca vor la tirg, eu ca ce tirg, ati inebunit, nu e nimic anul asta, uite aici la dor de duca nu scrie nimic, pe situl Muzeului tzaranului roman nu scrie nimic, pe situl Muzeului satului, nimic. Deci nu merg nicaieri, ce tirg, nu e nici un tirg, daca ar fi, ce sunt astia prosti sa nu anunte pe sit???
Sigur ca atunci cind a dat la tembelizor un reportaj de la tirgul de florii un gind dragastos si tandru am indreptat imbecililor de webmasteri de la siturile muzeelor amintite ca si impotentei in arta comunicarii a conducerilor respective, platite din banii mei, la urma urmei. Asta este.
Am ratat-o.
Si asa mi se pare o mare gogomanie sa existe doua muzee cam cu acelasi subiect.
In plus, nu mica mi-a fost caderea psihica atunci cind am vazut... pai ce sa vad... o fotografie facuta de mine, jmanglita, si copiata fara rusine si pusa pe situl Muzeului Satului. Pe prima pagina.
Ditamai muzeul, cu bugete de zeci sau sute de miliarde de lei, nu are altceva mai bun de facut decit sa jmangleasca poze de la fotografi.
Tipic romanesc si de tot risu plinsu.
Ministeru` cuculturii e in spatele muzeului...
Asa ca fratilor nu mai puneti poze mari pe net ca se fura, si cei mai mari furaciosi sunt aia care ar trebui sa nu o faca.

Altfel imaginile domnului Dipse de la tirg sunt ceea ce ar trebui sa fie; cadraje si lumini interesante, cautari stilistice de tot felul.
Astfel din imaginile de la 4-5 tirguri se poate face un portofoliu bun pe tema data.

Hihi, uite-l pe popix!

Eu nu mai tin minte daca am mincat vreodata. Stiu ca vad la TV tot timpul pe unul si pe altul preparind chestii din astea. In Europa se poate ca se mai gasesc chestiuni din astea, mai ales in Italia unde este ceva care se foloseste mai des. In bucataria italiana stiu ca florile se prajesc pur si simplu in ulei de masline si se dau cu sare si usturoi. E adevarat popix?

exista pe terasa retea de irigatie.dar nu ajunge.vine proprietarul si le uda.oricum, cu aceasta caldura terasa a avut de suferit, din pacate.astept anul viitor sa vad flori frumoase:(((

nu rupeti florile copii
ca si ele este vii
cum voi este pui de om
ele este pui de pom

Se spune ca florile sint frumoase. Ca sa se poata reproduce, plantele cu flori au nevoie sa atraga insecte si animale. Ca urmare, frumusetea vizuala si parfumul florilor au evoluat astfel incit sa poata fi percepute in mod subiectiv ca senzatie placuta de catre aceste fiinte (printre care se pare ne aflam si noi). Darwin spunea ca florile nu ar fi putut sa apara inaintea aparitiei ochiului (care sa le vada) pe scara evolutiva. Dupa parerea mea acesta este doar unul din exemplele care sugereaza ca in natura exista frumusete cu finalitate biologica aparuta ca urmare a selectiei naturale si exista fiinte sortite sa fie atrase in mod inexorabil de anumite aspecte ale naturii, printre care noi oamenii :)

Ai dreptate ca un buchet numai din cimbru si ferigi nu e mare lucru, insa daca mai agaugi cateva ,,buruieni" sa vezi ce frumoas poate fi. Nu cred ca un buchet care valoreaza cateva sute de mii poate intrece in frumusete un buchet de flori de camp sau mai stiu eu ce alti scaieti aranjati cu putin gust.
Dar daca totusi ai primi un asemenea aranjament il poti folosi pentru ceai la o adica; putin cimbru e foarte bun si la friptura. Vezi tu.

iar la voi in casa intru
si din nou va respect legea!
versul sa imi fie hatru
cand imi pun pe el urarea.

pentru fetele de aici
le mai pun si cyber-flori
imparfumate de pupici
cand primavara da fiori

8 MARTIE fericit frumoaselor!

Dau acum sa ies din casa,
politetea numa lasa!
ah, mai sunt ceva "berbanti"
musculosi, frumosi, galanti...

va dau mici pupici curati,
daca sexul il schimbati!
cum conditia e dura,
va las sa ganditi o tura ;)

Va'ntind mana, scutur capul
ies pe usa precum racul :))

Acu` sa vedem cafegii la organizare.
Fotoclubul de Bucuresti ar putea si el sa dea ceva pe ecsiva.
Ultimul mesaj de la prietenii de peste Prut este:

-----------------
Incercam sa ne programam sa venim pe 15 aprilie, de florii.
------------------
Cine vrea sa-i contacteze: Anatol Poiata [vice@voiaj.md]

O facem lata sau nu?

Florile pe are le-am privit n-au avut niciodata caliciu, corola, stamine si pistil. Nici frunzele n-au avut vreodata alcatuiri.
Mugurii-s pretexte de-a privi stejarul, rost de-nsurubari in sine – un ‘io’ care nu mi-e nici azi pe deplin cunoscut si care, fara sa exercite asupra-mi vreo fascinatie, ma obliga-n fiecare-nceput de-anotimp la o nesfarsita intoarcere.
m-a deconcertat multimea de lucruri pe care deja le-ai facut si-n a caror explorare mi-ar trebui o mie de vieti.
Nimic din ce m-a fascinat vreodata nu si-a pierdut intensitatea, nimic si nimeni din ce-am iubit nu s-a destramat prin maine.
Ciudat cum constanta asta nu-mi da senzatia de limitare prin redundanta – intotdeauna-mi scapa ceva la un mugure, o zbatere de pleoapa ma cheama inapoi catre un chip uman, un flurure pe-o margareta-i in fiecare primavara altul.
Vorbele lui, scrise-n mine, rasuna altfel azi, caci eu nu sunt ce-am fost acu’ un ceas, cand el nu mai e de mult ce n-a promis.
Nu stiu ce-i aia blazare poate fiindca nu cunosc nimic perfect, pentru ca orice lucru peste care m-am aplecat si-a pastrat un fir de taina.
O fi pentru ca singura m-am oprit ?
O fi pentru ca-s convinsa-n adancuri ca orice dezvelire-i sinonima distrugerii si ca iubirea-i mister, iar nu posesiune, nu anatomie, nu contract, dar duium de greseli?

Daca nu te mai uimeste nimic, inseamna oare ca nimic nu mai simti ?
Numesc ‘a simti’ tresariri imperceptibile-ale constiintei care-ti induc senzatia de sange viu...
De ce-as incerca sa uimesc un om care-arunca ‘uimeste-ma’ ca pe-o sfidare, iar nu ca pe un strigat de durere ?
De ce-am avut senzatia ca ce prezinti i-o stare acceptata in care te complaci, gata oricand de lupta : ‘si ? crezi ca asta-mi zice ceva ?’
Pai n-o sa-ti zica nimeni ‘ceva’, daca nu vrei s-asculti.
Orgoliul asta cum ca stiu_totul am_trait_totul, se plateste, asa cum plateste sufletul meu zbaterile din fiecare tipat al florii pe care mi-au rupt-o.
Asa cum platesc c-aud pietre vorbind, ca lumea-mi striga ‘nebuno, tu cand mai cresti ?’.
Asa cum platesc fiecare-ntoarcere cu pumunu-n ochiul celui pe care-l iubesc, cand crapa-n mine-atatea voci, de nu le mai pot gandi.
Asa cum, in final, platim fiecare: io, pentru c-am ramas plod, tu, pentru ca nu te mai poti intoarce.


Am scris din carti (aha !) pe care lumea nu le mai citeste, dar pe care, culmea ! vrea-n taina sa le traiasca.
Scrie mare, pe ele, ‘Povesti’.
Poti trai ceva-n care nu crezi ?
Pi ... nu !

Candva am incercat sa-nvat un om sa creada, fara dovezi, pana la capat.
Primul. Ultimul. Cel mai bun.
Is neputincioasa, nu’sh cum se face, am dat chix.
Azi ii alung pe toti.
Fara discernamant.
Stiu ca nu-s buna sa fac oamenii sa creada si n-am nici bunatatea de-a le tot aduce dovezi.

Iti pun un pumn de tzarna-n palma.
Strange mana si nu-i da drumul, oricati ti-or zice ca-i rahat, oricat ti-ar duhni a minciuna.
Strange pumnul si dintii fiindca EU zic asa! Numai eu !
Intr-o zi, pumnul tau se va face copac si vei putea sadi tu insati padure.

Ai timp ?
Ai rabdare ?
Crezi ?
Nu !
Si-atunci in desert vine ploaia.