comentarii

tracii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Cum se manipuleaza istoria in scoli: Herodot despre traci - de luckystar la: 01/09/2004 13:48:55
(la: Cum se manipuleaza istoria in scoli: Herodot despre traci)
Nu stiu daca Herodot poate fi considerat "cel mai mare denigrator" al tracilor, dar stiu ca acestia au avut niste gene ale naibii de rezistente, daca dupa mai bine de 2500 de ani continuam sa ne vindem copiii, sa lasam coruptia (pardon, coruptii!) sa ne conduca si nu suntem in stare sa devenim o natiune puternica!... Pacat ca nu se face nimic... Discutam pe forumuri dar nu se schimba nimic... Oare de ce?
barbarismul tracilor - de sharrkh la: 25/01/2009 06:21:52
(la: Cum se manipuleaza istoria in scoli: Herodot despre traci)
Am o intrebare pentru cei care sustin barbarismul tracilor pe baza textelor lui Herodot:de ce nu-i consideram barbari si pe spartani,pe baza textelor lui Plutarh din cartea sa"Oameni ilustri ai Greciei"?
#396940 (raspuns la: #318036) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cum se manipuleaza istoria in scoli: Herodot despre traci - de pete19 la: 14/04/2012 06:02:11
(la: Cum se manipuleaza istoria in scoli: Herodot despre traci)
Daca citim in intregime ce a spus Herodot despre daci(geti), atunci am vedea ca el, Herodot,nu-i confunda cu tracii. Dacii erau doar un popor dintre multele popoare de traci,un popor asemanator celorlalte popoare pana la venirea lui Zamolxix. Citat din Herodot: "Inainte de Zamolxis, geto-dacii traiau intr-o cumplita saracie, fiind lipsiti de invatatura. Intrucat traise o vreme in preajma lui Pitagora - omul cel mai intelept al Helladei - Zamolxis a adus poporului sau moravuri mai inalte." Tocmai fiindca facea distinctie intre geti(daci) si traci Herodot spunea ca "Getii (carora romanii le vor spune daci) sunt cei mai viteji si mai drepti dintre traci."
Spiritul dacilor n-a pierit si cine il cauta il mai gaseste! cei care sunt interesati de subiect, sa caute "NOI NU SUNTEM URMASII ROMEI"
Am auzit teoria, aplicata ins - de Alice la: 06/10/2003 00:19:23
(la: Portugheshu')
Am auzit teoria, aplicata insa la macedo/megleno/istro-romani à propos de armeana/vs./romana, dar ei au stramosi comuni (tracii balcanici, respectiv daco-getii). Se pare ca vorbeau dialecte diferite si au fost colonizati in perioade diferite...Aici se pare ca e mai mult decat atat.
Merita cercetat!
#716 (raspuns la: #712) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Daniel, tot de dialecte dif - de Alice la: 06/10/2003 04:29:25
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)

Daniel, tot de dialecte diferite vorbeam si eu: discutam insa de cum s-au format cele doua, explicandu-i lui Papdie67 ca teoria de care amintea (à propos de un dialect portughez)se lega, in cunostintele mele, de studiile realizate pe romana si aromana. N-am zis niciodata ca tracii de la sud de Dunare si cei de la nord vorbeau limbi diferite.
Ce le mai incurci tu doamne! - de Zamolxe la: 08/11/2003 01:34:45
(la: ZIDUL RUSINII)
http://worldnetdaily.com/news/article.asp?ARTICLE_ID=35494

Yasser Arafat has private bank accounts worth more than $800 million built up with funds designated as aid to the Palestinian Authority, according to a report.
From the appropriated money, he transfers $100,000 a month to his wife Suha, who lives in Paris with their daughter, according to the CBS News program "60 Minutes," which will air the report Sunday.
The investigation was assisted by PA Finance Minister Salam Fayad, who is trying to trace all of the money allocated to the PA that never reached its intended destination.
The CBS investigation confirms previous reports.
A recent International Monetary Fund audit revealed Arafat diverted $900 million from the PA budget into bank accounts under his control.
In 1998, the European Union discovered through an audit of its own that $20 million designated for low-income housing was used to build a luxury apartment complex for top PA officials and Arafat associates.
A former Arafat treasurer charged last year Arafat transferred more than $500 million in international aid to personal account.


http://www.adevarulonline.ro/index.jsp?page=newsletter§ion_id=7&article_id=59809

150.000 de evrei - in armata lui Hitler?
Circa 150.000 de soldati de origine evreiasca au fost inrolati in armata germana in timpul lui Adolf Hitler, potrivit unei carti aparute saptamana trecuta in Germania. Dupa decenii de cercetari laborioase, istoricul american Bryan Mark Riggs scoate la iveala in cartea sa "Soldatii evrei ai lui Hitler" faptul ca, in ciuda "Legilor de la Nurenberg", din 1935, care excludeau barbatii de origine evreiasca de la serviciul militar, nu mai putin de 60.000 de persoane cu un parinte evreu si 90.000 de persoane cu un bunic evreu au luptat in Wehrmacht (armata germana), relateaza cotidianul german "Die Welt". De-a lungul anilor, autorul lucrarii a intervievat peste 400 de fosti soldati cu origine evreiasca si a constatat ca marea majoritate a "corciturilor", cum erau numiti cei care aveau un parinte sau un bunic evreu, se considerau germani si au ramas in armata chiar si dupa decretul lui Hitler din 1940, care stipula ca toti barbatii clasificati drept partial evrei sa fie dati afara din armata.
Ce le mai incurci tu Doamne! - de Zamolxe la: 08/11/2003 01:37:11
(la: A existat holocaust in Romania?)


http://worldnetdaily.com/news/article.asp?ARTICLE_ID=35494

Yasser Arafat has private bank accounts worth more than $800 million built up with funds designated as aid to the Palestinian Authority, according to a report.
From the appropriated money, he transfers $100,000 a month to his wife Suha, who lives in Paris with their daughter, according to the CBS News program "60 Minutes," which will air the report Sunday.
The investigation was assisted by PA Finance Minister Salam Fayad, who is trying to trace all of the money allocated to the PA that never reached its intended destination.
The CBS investigation confirms previous reports.
A recent International Monetary Fund audit revealed Arafat diverted $900 million from the PA budget into bank accounts under his control.
In 1998, the European Union discovered through an audit of its own that $20 million designated for low-income housing was used to build a luxury apartment complex for top PA officials and Arafat associates.
A former Arafat treasurer charged last year Arafat transferred more than $500 million in international aid to personal account.


http://www.adevarulonline.ro/index.jsp?page=newsletter§ion_id=7&article_id=59809

150.000 de evrei - in armata lui Hitler?
Circa 150.000 de soldati de origine evreiasca au fost inrolati in armata germana in timpul lui Adolf Hitler, potrivit unei carti aparute saptamana trecuta in Germania. Dupa decenii de cercetari laborioase, istoricul american Bryan Mark Riggs scoate la iveala in cartea sa "Soldatii evrei ai lui Hitler" faptul ca, in ciuda "Legilor de la Nurenberg", din 1935, care excludeau barbatii de origine evreiasca de la serviciul militar, nu mai putin de 60.000 de persoane cu un parinte evreu si 90.000 de persoane cu un bunic evreu au luptat in Wehrmacht (armata germana), relateaza cotidianul german "Die Welt". De-a lungul anilor, autorul lucrarii a intervievat peste 400 de fosti soldati cu origine evreiasca si a constatat ca marea majoritate a "corciturilor", cum erau numiti cei care aveau un parinte sau un bunic evreu, se considerau germani si au ramas in armata chiar si dupa decretul lui Hitler din 1940, care stipula ca toti barbatii clasificati drept partial evrei sa fie dati afara din armata.
Permanenta minciunii - de Zamolxe la: 12/11/2003 19:47:25
(la: Irak)
Cine isi imagineaza ca românii au inventat coruptia se inseala.
Cine isi imagineaza ca in SUA nu este coruptie sau ca ea este pedepsita exemplar se inseala.
Cine creda ca in SUA nu se dau tunuri cu bani publici se inseala.
In Irak Bush a fost acuzat ca a subtilizat cel putin 2 miliarde $ pentru a da ciubuc la statele participante ca sa isi trimita trupe. Plata din bani publici.
Firma Halliburton (a vicepresedintelui) este acuzata ca vinde petrol din Irak guvernului SUA la un pret de 5 ori mai mare. Plata din bani publici.
Majoritatea politicienilor importanti si-au acumulat averile prin consiliile de administratie ale marilor companii care fac afaceri extrem de profitabile cu guvernul: arme, petrol, etc.

Asa ca afirmatia este gratuita ca la americani corectitudinea este in floare chair si iarna pe zapada!! Sa fim seriosi!
Iar cei care pica sint aceia care ori au facut greseli prea vizibile, ori au iesit din joc, ori nu au cotizat conform schemei, etc. Diferenta este ca la noi se vede daca fura cineva 100.000$ iar la ei se observa greu miliardele.

Sugardady. Am auzit ca iti bati familia. Poate ca nu este adevarat dar vom verifica la fata locului. Asa ca noi astia am decis ca trebuie sa iti salvam familia si pentru asta o sa ti-o tragem cum vrem noi. E adevarat ca familia era bine, asa ca pentru a recupera cheltuielile nu am plecat din casa ta fara electronice, bani, si ce am mai gasit util.
Cum ti se pare scenariul?

Cifrele cu milioane de irakieni omoriti de Saddam, cu un milion si jumatate de români omoriti de PCR, cu 14 de neevrei milioane omoriti de germani sint cam umflate. Adevarata este cea cu Pol Pot. In Cambodgia nu a intervenit nimeni, probabil ca acolo nu este petrol!

Americanii au plecat dupa arme de distrugere in masa care amenintau SUA, si restul lumii. Nu exista nici arme atomice nici chimice.

Irakul era o tara libera de terorism. Acum atacurile sint zilnice si mor din ce in ce mai multi oameni.

Saddam nu a fost prins, Ben Ladden idem. La ce a folosit razboiul? La petrol! Trebuie sa fii orb ca sa nu vezi.
Bush este evident un mincinos la fel si Blair. Si la concluzia asta a ajuns Soros, adica nu un pirlit de român!

Si cum va lua masuri drastice domnul general Ricardo Sanchez, va impusca toti irakienii din regiunea numita "Sunni Triangle" intre Bagdad,Tikrit si Ramadi?

Iar daca România va fi lovita de atentate putem sa le multumim guvernantilor americani si ai nostri care ne-au inhamat ca tara la caruta agresorului mondial.

Era un banc cu Bula:
“- Ce fapta buna ai facut azi mai Bula?
- Am ajutat o baba sa traca strada!
- Si baba?
- Pai baba nu voia!”

Iar daca mai are cineva semne de intrebare cum functioneaza formele de coruptie in SUA, cum unii spoliaza fara mila banii publici, cum arata “victimele revolutiei” la americani, si cum sint platiti cei morti la datorie cititi mesajul lui [SB_one].

Nimic nou sub soare. Coruptia, jaful banului public este similara pina la identitate oriunde in lume. Diferenta o fac sumele. Si inca ceva: in SUA fiecare are piinea si circul necesare. Berea si hamburgerul. Cel putin un minim. Asa ca pe americanul de rind nu prea il intereseaza ce se intimpla daca el are nevoile satisfacute.

Z


tu te referi la - de (anonim) la: 10/12/2003 10:47:51
(la: fiola de SQL)
SQL injection ''' mai ca m-a lasat capu !
al tracului. stiu problema!
este foarte simplu pentru-ca securitatea in sql este destul de slaba. sa ma refer numai la drepturile rolului 'public'
pai asta re puteri in master si e dat dracului.
acu sunt pe cale sa il scot din puteri dar vreaus a stiu sigur ca nu afectez alte cele.

de ce, voi aveti probleme ?
care va a incercat?


sarmi
#6380 (raspuns la: #6374) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pai, ia sa vedem mai departe: - de SB_one la: 28/01/2004 13:44:57
(la: Cum se manipuleaza istoria in scoli: Herodot despre traci)
Dar unirea lor e cu neputinţă şi nu-i chip să se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi".

"La ei, la traci, trîndăvia este un lucru foarte ales, în vreme ce munca cîmpului e îndeletnicirea cea mai umilitoare; a trăi de pe urma jafului este pentru ei cel mai frumos fel de viaţă".

"La traci există următoarea rînduială: îşi vînd copiii pentru a fi duşi peste hotare",

Concluzia?
Are dreptate, nu s-a schimbat nimic;
Din contra, ne-am specializat si "imbogatzit" calitatzile!

NB
e usor de remarcat ,insa, ca erau mai desteptzi decit grecii care-si omorau "debilii". Tracii ii vindeau. E o chestie, nu?

SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
cartea "foarte interesanta" - de (anonim) la: 09/02/2004 15:18:25
(la: Tablitele de la Tartaria)
D-nul dr. Savescu mi-e foarte simpatic, dar e un diletant "fuori-classe". Nicolae Densusianu nu a fost istoric, romanii nu sunt daci, sa ne trezim odata pentru totdeauna! "marea civilizatie dacica" nu e decat o "mare abureala". Nu exista dovezi pentru asa ceva, ci doar speculatiile domnului Savescu, fondate pe alte speculatii gen Densusianu, Bratescu-Voinesti, s.a., care nu au nici o autoritate, de la ordinul lingvistic la cel arheologic. Sau, in cel mai bun caz, asa zisele argumente sunt paragrafe scoase din context, ca la Parvan, Iorga sau unii istorici si doxografi antici. Dacii nu erau un popor de "femei" sau de "mosi", dar in afara de o elita razboinico-sacerdotala erau o populatie latenta, care statea prin munti. Nu aveau cum sa aiba o mare civilizatie pentru ca nu dispuneau de mijloacele necesare. Doar metalurgia fierului era foarte dezvoltata, in rest structurile sociale erau infinit de primitive in comparatie cu grecia si, mai tarziu, roma. o intrebare, domnilor: pe ce izvoare scrise se fondeaza "marea cultura si civilizatie geto-daca"?
cat despre teoria lui Ghimbutas, ea merita luata in considerare, insa cu rezerve. vechimea populatiei nu ii confera statutul de "izvor al popoarelor indoeuropene". De asemenea si aici argumentatia e cam slaba.
Nu in ultimul rand n-avem nici o dovada ca tablitele de la Tartaria provin din spatiul carpato-danubiano pontic (se pare chiar ca ele sunt de origine orientala).
Herodot a spus ca "getii sunt cei mai drepti dintre traci", doar pentru ca tracii erau considerati in general de catre greci un "popor barbar si incult" iar conspiratia politica, sau, stiu eu, sionisto-masonica pe care o invoca dacomanii si care tine secrete originile "bravului popor roman" (instrumentata poate de urmasii lui Mihail Roller) confera o tenta ridicola intregului discurs. Luati ca atare un citat din Petre Tutea: "Balcanii sunt curul Europei", mai valabil acum ca niciodata, cu precadere pentru noi. Poate ca totusi nu suntem nici "cur", dar nici "inima" a Europei, dar asta e o alta discutie. Haideti sa fim mai ponderati!
#9253 (raspuns la: #8021) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dreptul la replica - de Dantimis la: 11/02/2004 10:41:41
(la: Tablitele de la Tartaria)
In raspuns pt anonimul care declara convins ca "romanii nu sunt daci" si ca "marea civilizatie dacica nu e decat o mare abureala":

Dupa cum suna mesajul tau singurul lucru care m-a mirat a fost ca nu ai incheiat cu ceva de genul "romanii sunt tigani". Nici nu prea ar merita osteneala de a raspunde unui astfel de mesaj.

Intreaga istorie antica se bazeaza in primul rand pe speculatii. Pana si "izvoarele scrise" la care faci aluzie sunt tot speculatii. Sunt puncte de vedere ale anumitor oameni care au trait in acele vremuri. Daca cineva spune ca tracii erau un popor "barbar si incult" asta nu inseamna neaparat ca e si adevarat. Si eu sustin cu tarie ca negrii sunt badarani si inculti. Dar asta nu inseamna ca e neaparat adevarat ce cred eu. Unii negri sunt poate de 10 ori mai civilizati si mai destepti ca mine si ca tine. Ceea ce vreau sa spun e ca si pana si istoria bazata pe izvoare scrise mi se pare tot o speculatie. Multe dintre izvoarele scrise de atunci nu cred ca sunt departe de basmele din ziua de azi. Faptul ca marea majoritate a izvoarelor scrise din acea perioada provin in principal de la cele doua mari culturi, cea greaca si cea romana, nu inseamana ca restul lumii era nelocuit sau erau doar ceva triburi razlete. Asta arata numai ca grecii si romanii erau la vremea aia cei mai dezvoltati social si cultural. Mai tarziu in timp alte natii le-au luat locul: francezii, englezii, germanii, americanii si chiar rusii. La ora actuala, nu te supara, dar din punctul meu de vedere nu prea mai cred ca sunt in frunte nici grecii si nici italienii, ba chiar as zice ca sunt pe undeva pe la coada Europei din toate punctele de vedere: economic, social si cultural.

Dupa gramada de aberatii pe care istoria comunista ni le-a turnat de-a lungul anilor, scrierile dr Savescu ne ofera in sfarsit o explicatie logica a originii poporului roman. Chiar daca si acestea sunt tot speculatii, facute de un "diletant" cum il numesti tu, cel putin sunt speculatii mai inteligente decat cea ca ne-am trage din puii lupoaicei sau din legiunile romane. La urma urmei, dr Savescu nu face altceva decat sa explice faptul ca tracii vorbeau tot o limba latina de aceea a fost atat de usoara fuziunea cu legiunile romane. Unde se mentioneaza in izvoarele scrise din acele vremuri altceva? Dimpotriva, nu mult mai tarziu, Ovidiu in exil pe malul Marii Negre scrie poezii in dialectul local pe care l-a invatat foarte usor, singura explicatie fiind faptul ca acest dialect apartinea tot limbii latine.

Sincer omule, nu inteleg romanii care gandesc ca tine! Cand se fac descoperiri cum ar fi tablitele astea, sau se dezvolta teorii ca ale prof Ghimbutas sau dr Savescu, in loc sa fim si noi mandri o data-n viata ca suntem romani, vine cate-unul ca tine gata sa arunce cu noroi peste tot si sa ne faca sa ne simtim iar de rasul Europei.

Probabil ca traiesti acum in Italia si firesc ca ai o inclinatie spre partea lor, dar chiar crezi ca le vei fi mai simpatic in vreun fel daca sustii ca tu esti fiu de legionar roman? Sau crezi ca eu le voi fi mai simpatic americanilor daca isi vor deschide baza militara la Cernavoda? Dimpotriva...

Nu vreau sa incerc sa te convertesc acum sa gandesti altfel caci cred ca mi-ar fi imposibil sa concurez cu atatia ani de indoctrinare comunista care te-au format, dar pastreaza-ti cel putin o minte deschisa si pentru alte idei si cel mai important: nu mai improsca cu noroi parerile altora doar pentru ca tu crezi in altceva. Si fii mai mandru ca esti roman. Am intalnit pana si negri de prin Jamaica care erau mai mandri ca sunt negri decat esti tu ca esti roman!

Salutare,

Dan

#9440 (raspuns la: #9253) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
MARLON - de Little Eagle la: 12/03/2004 12:16:27
(la: The Fugitive Kind -- cu Marlon Brando si Anna Magnana)
Vazut filmul de vreo 5-6 ori si mereu cind il vad parca e prima oara.Marlon,ca de obicei superb,dar si Anna Magnani colosala.Am vazut toate filmele lui Marlon fiind un mare fan al lui,la fel si sotia mea,chiar si cele considerate..flop!
As adauga citeva filme neaparat de vazut:"The Chase"cu Robert Redford ,Jane Fonda si E.G.Marshal,"Apalloosa"cu John Saxon,"Appocalypse now-redux" evident"Godfather",la filmari Al Pacino la un moment dat nu putea sa joace si intrebat de Coppola de ce are trac,a zis ca nu poate juca alaturi de Dumnezeu!Desigur"Don Juan de Marco"cu prietenul lui f. bun Johnny Depp,
si desigur "On the waterfront",pt. care a luat primul Oscar.
E stiut faptul ca Marlon mereu face glume in timpul filmarilor,Johnny Depp spunea ca nu se poate concentra cind joaca cu el pt. ca mereu il pufneste risul.In "Godfather " de ex.in scena de la spital cind Al Pacino vine sa-l scoata si il transporta pe hol cu patul,Marlon fara ca Al sa stie,a pus sub el sub saltea o gramada de caramizi de l-au luat naduselile pe Pacino!
Si in plus,Marlon e actorul improvizatiilor,schimba mereu textul lui pe moment,trebuie sa fii mare actor sa stii sa vii cu o replica imediata si la fix!
E o legenda vie si va ramine poate cel mai mare actor al lumii.Alt film bun este"The freshman" cu Mathew Broderick.

LOVE&PEACE,
Ozzy
îşi vînd copiii - de Muresh la: 28/04/2004 01:18:38
(la: Cum se manipuleaza istoria in scoli: Herodot despre traci)

Citat din articolul d-nului Pruteanu :
"La traci există următoarea rînduială: îşi vînd copiii pentru a fi duşi peste hotare" .
Chiar asa sa fi fost ?
Si cum e astazi ?
Daniel, nu te grabi ... - de desdemona la: 28/04/2004 04:52:26
(la: Cum se manipuleaza istoria in scoli: Herodot despre traci)
"Cum se manipuleaza istoria in scoli (...), pentru a arunca o lumina favorabila acolo unde e murdarie"

Din afirmatia asta poti sa intelegi ca istoria noastra consta in mare parte din murdarie si ca ea a fost intentionat prezentata altfel in scop de manipulare.
Eu cred ca a-i judeca pe geti si traci doar dupa afirmatia lui Herodot e o greseala (atat in sensul pozitiv cat si in sensul negativ). Oricat de bun ar fi un istoric si oricat de obiectiv, spusele lui nu pot sa reprezinte adevarul fara distorsiuni, fie din motive de perceptie (poate ca a scris si el ce a auzit de la altii) fie de interpretare (orice scriere are un scop de a influenta/impresiona societatea careia i se adreseaza). In general, izvoarele scrise nu sunt 100% credibile (nici atunci si nici acum) deci pentru a vrobi de o realitate istorica trebuie sa te bazezi si pe izvoare obiective, arheologice.
Ei, da e adevarat ca si eu sunt un mare fan al arheologiei, caci am trait printre arheologi si am participat la sapaturi, am citit studii si rapoarte. Printre cei care m-au impresionat cel mai mult au fost Constantin si Hadrian Daicoviciu, si Nicolae Vlassa. Cercetarile lor au pus la lumina dovezile unei culturi materiale, tehnice si stiintifice remarcabile, destule lucruri de admirat si nu prea larg cunoscute. Arheologii (spre deosebire de istorici) lasa politica la o parte si cauta inainte de toate adevarul. Aceste lucruri raman neschimbate de la un regim la altul si nu reprezinta o incercare de manipulare.
De fapt, critic doar subintelesul exprimarii tale. E adevarat ca istoria e adeseori obiectul manipularii in scop ideologic, dar nu putem trage concluzii fara a privi si datele arheologice.

O zi buna !
Desde
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
îşi vînd copiii pentru a fi duşi peste hotare - de Muresh la: 28/04/2004 14:22:08
(la: Cum se manipuleaza istoria in scoli: Herodot despre traci)
"La traci există următoarea rînduială: îşi vînd copiii pentru a fi duşi peste hotare" ,o fi spus Herodot .

Azi la fel .

Chestie de traditie .
:) - de Ly la: 28/04/2004 18:42:45
(la: Cum se manipuleaza istoria in scoli: Herodot despre traci)
1. Crezi ca Herodot sau altii trebuiau sa se comporte dupa un cod de etica al istoricilor ca altfel li se lua licenta de scris istorie (pardon tocul !) de catre Societatea Antica a istoricilor ??? Herodot era si el un om, mai mult sau mai putin subiectiv si supus unor presiuni politice probabil....

2. Din care colt al ringului scrie Herodot ? Ca parca pe vremea aceea grecii se cam incaierau din cind in cind cu tracii.... Crezi ca un istoric de curte se apuca sa ridice osanale la geti mai putin fiind vitejia lor (daca acestia erau din cind in cind dusmanii) ?

Si nu nu sunt in negare. Ceea ce spune Herodot e posibil dar nu neaparat adevarul absolut. Prefer vorba cuiva faptele si dovezile arheologice.

--------------------

Si apropo ce-ti pasa - mai putin de curiozitate sau de a citi un tabloid antic - de presa antica ? Aplica - despre decedati numai de bine !
Pt Florin si atat - de Muresh la: 06/05/2004 19:42:20
(la: Rolul lui Traian in formarea natiei romanesti .)
Muresh
Ca sa fiu mai clar , Domnule Florin si atat :
Parerea mea e ca soldatii lui Traian nu sint stramosii nostrii .
Daca unii s-ar simti rau pe chestia asta , n-au de ce .
Amestec silnic de singe ar fi fost , insa nu in mod preponderent .
Dealtfel , domnul meu , probabil ca stii ca majoritatea soldatilor lui Traian nici nu erau romani ci sclavi eliberati din teritoriile cucerite si incluse in Imperiul Roman . Erau in armata aia reprezentanti ai mai tuturor natiilor , pana si evrei luati sclavi dupa caderea Ierusalimului .
Sint cercetatori (Densusianu , de pilda si nu numai) care sustin ca daco/getii si romanii erau frati de singe , amandoi apatinind marelui popor trac si ca daco/getii vorbeau latina inca inainte de venirea lui Traian (care , in treacat trebuieste amintit , ca nici el nu era roman ci spaniol) .
In concluzie : armata lui Traian era o adunatura de tot felul de natii care ne-au cotropit tara . Daco/getii erau superiori romanilor din toate punctele de vedere insa numericeste erau inferiori si a fost si o tradare la mijloc care a inlesnit victoria romanilor .
Daca mostenirea romana e , intrdevar , neglijabila , e foarte imbucarator .

"Cred ca sintem responsabili doar de actele pe care le facem personal, nu de ceea ce au facut unii acum xxx ani."

Poate . Sint unii care invinovatesc pe evreimea de astazi de crucificarea lui Iisus acum xxx (2000) de ani .

In orice caz , daca originea ta personala nu te intereseaza , scrisoarea mea nu-ti este adresata tie .
Cu respect ,
Muresh

#15067 (raspuns la: #15062) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...