comentarii

heinrich boll


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
*** - de picky la: 29/11/2006 21:40:00
(la: TOPUL POVESTIRILOR SCURTE)
Adrian Fuchs :

I. Administrativ.

1. Cri cri : jur. Fie nu am citit, fie am uitat.
2. Alex andra nu si-a depasit mandatul si nici nu a fost spejura.


II.Organizatoric.

1. "Povestiri scurte" este o sintagma neortodoxa. Sau nu este conventionala. Taxonomic vorbind si fara a detalia prea mult, exista in linii mari proza scurta si roman, in segmentul de proza al literaturii. La "proza scurta" se incadreaza in principal povestirea si nuvela.
2. In continuare voi considera ca sondarea se face la nivel de "proza scurta" si voi numi in consecinta.


III. Nominalizari.

1. Literatura universala.
a) Gabriel Garcia Marquez - Colonelului n-are cine sa-i scrie
b) Nina Berberova - Acompaniatoarea
c) Theodore Dreiser - Capcana
d) Friedrich Durrenmatt - Fagaduiala
- Judecatorul si calaul
- Pana de automobil
e) Heinrich Boll - Onoarea pierduta a Katharinei Blum, sau cum se isca si unde poate duce violenta
f) John Steinbeck - Soareci si oameni
- Perla
g) Mario Vargas Llosa - Sefii

2. Literatura romana.
a) Mihail Sebastian - Femei (unii-l catalogheaza drep roman, insa)
- Fragmente dintr-un carnet gasit
b) Liviu Rebreanu - Ciuleandra
c) Mircea Eliade - La tiganci
- Dayan
*** - de Bitterdream la: 04/01/2009 14:06:35
(la: Asta nu-i confa !)
Heinrich Boll n-am incercat pana acum. Am priceput...vezi, de aia m-am intors. Ca nu le pot lua pe toate si nush ce s-aleg.

P.S. Vor mai fi. Multi :)
#382663 (raspuns la: #382651) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Knulp_2 la: 15/07/2009 10:28:06
(la: Care sunt ultimele 5 carti pe care le-ati citit?)
honey, tii ce faina a fost "Amantul"!!!

Ultimele 5 (dintre care din doua mai am un pic de citit):
- Heinrich Boll - Onoarea pierduta a Katharinei Blum
- LeClezio - Proces verbal
- Ceva chestie despre "Experimentul Stanford"
- Faulkner - Pe patul de moarte
- 3 carti SF citite pe calculator (groaznic de obositor), Gateway, Beyond the blue horizon, Hechee rendezvous - de Frederick Pohl
#462931 (raspuns la: #462923) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce misto - de Honey in the Sunshine la: 14/08/2009 18:32:33
(la: Ajutati-ma va rog:D)
deci tu chiar esti a zecea si chiar citesti?:)
imi pare tare bine, zau.

ma gandesc ca ai 16-17 ani (in general aia care citesc nu prea raman repetenti) asa ca vorba lui Knulp,citeste orice.
de preferabil clasici asa-zisi greoi, pentru ca e varsta la care ai vreme o gramada.

primul sfat e sa te duci la biblioteca, acolo o sa gasesti sugestii cate vrei,iar daca nu... rasfoieste ce-ti pica la mana, e o ocupatie tare placuta.

oricum, recomandari personale:

Idiotul - Dostoievski
De veghe in lanul de secara - Salinger
Metamorfoza-Kafka
Jurnalul adolescentului miop - Eliade (care te va duce cu siguranta la Un om sfarsit al lui Giovanni Papini)
Mandrie si prejudecata, Jane Eyre, La rascruce de vanturi & alte feminine din colectie
Razboi si pace

+daca te-ai saturat de clasici,Heinrich Boll-Opiniile unui clown

si baga si niste Cioran, ca altfel nu esti un adolescent roman 'complet':)
"Heinrich Mann este prin excelenta un narator" - de cosmacpan la: 03/09/2007 00:25:51
(la: TINERETEA LUI HENRI al IV-lea - Heinrich Mann(1871 - 1950))
tinereatea lui Henri al IV nu stiu cum a fost, cartea o trec pe lista mea, dar sa-i punem idealurile/blestemele secolului trecut (secolul lui Heinrich Mann) bravului rege in brate poate fi o grea povara. Dar cum spune vorba: "Despre morti numai de bine" deci cred ca si Herric ar fi fost impotriva fascismului.
Ich weiss nicht, wass soll das bedeuten - de zaraza la: 14/11/2005 12:56:48
(la: Exerciţiu de imaginaţie)
:)

cred ca e primul vers din Lorelei de ... am uitat de cine. Heinrich Heine? imi trezeste amintiri din copilarie, cand toceam poezia in fata ferestrei urmarind pisicile care se jucau in ghena de gunoi. ca sa vezi...

zaraza

#87409 (raspuns la: #87299) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza - de rac la: 14/11/2005 17:32:27
(la: Exerciţiu de imaginaţie)
Este unul din cele mai cunoscute versuri ale lui Heinrich Heine. E versul cu care incepe 'Loreley'... Ai avut dreptate (dar cand oare nu ai?)
Mi-a facut placere sa-l citez.

In ceea ce te priveste, ca sa ramanem putin pe taramul citatelor, as aplica incatamintele din:

"Ce qui ne vaut pas la peine d`etre dit, on le chante."

"Câte capete, atâtea judecăţi."
#87482 (raspuns la: #87409) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Honey in the Sunshine - de picky la: 14/02/2006 19:37:26
(la: CLASICII LITERATURII UNIVERSALE)
Adrian Fuchs :
Ai dreptate.
Pe langa clasicii propriu-zisi si clasicii modernitatii au loc si sa le zicem "clasicii contemporaneitatii".
Aici incap lejer si Eco si Garcia Marquez si Vargas Llosa si Henry Miller si Steinbeck si Beckett si Mrozek si Pasternak si Boll si Grass si Williams si Burroughs si Ginsberg si Kerouak si Salinger si Yourcenar si Dreiser si si si inca o mie ...
Ei au existat si unii inca mai exista. Si vor exista...

Intrebarea era daca sunt cititi !
Raspunsul meu este ca trebuie, fara admiterea nici unei scuze, sa fie cititi...
Daca nu din alt motiv, barem din respect pentru ... noi insine, noi descendentii lor.
Munteanu Rodica - de picky la: 15/02/2006 19:45:58
(la: CLASICII LITERATURII UNIVERSALE)
Adrian Fuchs :

1. Esti pe drum. Si drumul e cel corect. Nu te lasa pacalita de variantele laterale, care sunt fundaturi. (Coelho de ex.)
2. Heinrich sau Thomas ?
3. Fi linistita. N-ai nici o problema. Dar unii au sau si-le fac singuri...
Jeniffer insa... - de Homo Stultus la: 09/03/2006 23:31:09
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
"Somnul ratiunii naste monstrii" - Goya

e ciudat faptul ca 85% dintre oamenii de stiinta ai secolelor XVII, XIX si XX se declara credinciosi unii nu cred intr`o existenta personala a lui Dumnezeu dar admit o putere metafizica pe care o numesc Dumnezeu*.
Majoritatea sunt insa practicanti ai unei religii chiar. Mai degraba semidoctismul se impauneaza cu pseudoargumente decat un veritabil savant. O sa arat prin exemple concrete cazuri de oameni de stiinta care si`au marturisit public credinta lucru verificabil*. O sa incep cu reprezentanti ai stiintei moderne lasand la o parte perioada antica pentru ca prin notiunea de stiinta se intelege cu precadere stiinta exacta - moderna:
B. Pascal (creatorul matematicii moderne), Isac Newton (creatorul mecanicii moderne), Lavoisier (chimie organica), Liebig (chimie anorganica), Volta, Bunsen, Ampere (electricitatea statica si dinamica), Pasteur (microbiologie), H. Rose si Fresenius (chimie analitica), Clausius si R. Mayer (termodinamica), Copernic, Thycho de Brache,m Kepler (astronomie), Linee (botanica), Karl Baer (zoologie), Cuvier (geologie si paleontologie), Ranke, Mommsen ( istorie), Wirchow (fiziologie si embriologie), Descartes, Leibniz, Kant (filosofie), Euler, Reimann, Gauss, Cauchy, Hermite, Iosef Bertrand (somitati in matematica)Herschel, Arago, Madler, Sechi (astronomi si fizicieni), Le Verrier (descoperitorul prin calcul al planetei Neptun), Boyle si Pristley (chimisti care au inaugurat caile experimentale in chimie), Toricelli, Mariotte, Celsius, Reaumur, Galvani, Frankiln (fiecare cu descoperirile sale esentiale in domeniul fizicii), von Haller, Bichat (medici si naturalisti), James Watt (forta elastica a vaporilor), Roentgen (despre ale carui raze stie toata lumea), M Curie (chimista laureata a premiului Nobel, descoperitoarea radiumului), Heinrich Hertz (probabil stii cum se masoara frecventa , fara el nu ar exista telefonia fara fir si telegrafia), Thomas Edison (nu insist bine ca s`a gandit sa faca si becul printre altele:)), A. Einstein.
Exemplele ar putea continua. Parerea mea este ca aparentul conflict intre stiinta si religie nu este provocat de adevaratii oameni de stiinta si nici de adevaratii teologi ci de mascaricii semidocti care fara sa exceleze in ceea ce fac fabrica false probleme. De exemplu pentru mine Blaise Pascal descrie si traieste crestinismul mult mai adanc decat multi "teologi de meserie" si exemplele ar putea continua. Religia nu este doar un apanaj al firilor mistico-bolnavicioase ci o tanjire ontologica a omului catre Tatal sau. Multi dintre anti - religiosi pun in fata teoria evolutionista (Ch. Darwin- Originea speciilor) fara sa aiba nici cea mai mica idee de continutul acestei teorii. Daca intrebi o sa`ti zica "Darwin sustinea ca omul a evoluat din maimuta" - afirmatie hilara (daca ai rabdarea necesara sa parcurgi lucrarea mai sus amintita). Asta este oricum doar o divagatie ma abat de la subiect... Am spus in repetate randuri ca este foarte usor sa faci afirmatii de ordin general fara sa aduci insa argumente. De unde ai tras concluzia ca stiinta si religia sunt in conflict? Asta este o atitudine fundamentalista (atat pentru cei ce vin din mediul stiintific cat si pentru cei din mediul religios). Este o ineptie sa afirmi un lucru pe care realitatea il contrazice. Stiinta nu poate fi in conflict cu religia din moment ce majoritatea zdrobitoare a savantilor sunt credinciosi.
Lecomte (botanica) spunea:" Antagonismul dintre stiinta si religie nu exista decat in spiritul celor care il vor cu tot dinadinsul".
Camille Matignon college de France - chimie*afirma si el :"In cursul carierei mele n-am simtit nici cel mai mic conflict intre stiinta si sentimentele mele religioase, pentru ca stiinta si religia isi au domeniile lor bine distincte, separate prin despartituri bine inchise"
Ed. Branly (cel ce a descoperit proprietatile de radio-transmitere a piliturii de fier facand posiblia telegrafia fara fir) transeaza clar problematica: "Stiinta este un efort catre creatie, Religia un efort catre Creator"
Inchei cu un citat din Bacon de Werulam deschizator al drumurilor spre stiinta moderna prin lucrarea sa "Noul Organon'':Numai putina stiinta indeparteaza de Dumnezeu; multa stiinta duce insa la Dansul"
Astea sunt doar cateva citate (asa 'la prima strigare') daca doresti vei descoperi un univers fascinant un univers al oamenilor care il cauta pe Dumnezeu cu microscopul si cu eprubeta. Majoritatea l-au gasit. Ar trebui sa avem grija la gratuitati.
#110524 (raspuns la: #110428) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
o lege de baza a fiziologiei - de donquijote la: 01/04/2006 22:26:19
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
o lege de baza a fiziologiei - functia face organul
si legea 1-a (cred, in orice caz una din celel 3) a dialecticii - acumularile cantitative duc la salturi calitative
plus cateva sute de mii de ani (poate milioane)
impreuna pot explica aparitia vorbirii coerente si gandirii abstracte.
ambele n-au aprut spontan, ci au evoluat incet incet ...
mie mi se pare suficient :)
dealtfel si animalele au rudimente de gandire abstracta.

afirmatia 'nu stim' e o generalizare. daca stim 90% sa zicem, nu spunem ca nu stim.

idei de genul ID (idee veche, nu inventia americanilor. a fost ridiculizata acum vreo 200 de ani de heinrich heine) care n-are nici o baza, si nu e nici stiintifica - de aia a fost respinsa de un coplet de judecatori bazat pe parerea expertilor - si mai ales pune in pericol dezvoltarea stiintei, nu poate fi pusa pe acelasi plan cu evolutia.

cat despre sistematizare, macar teoria lui darwin are ce sistematiza :). celelalte n-au. darwinismul, care nu e o ideologie (pe asta de unde ai mai scos-o?) nu respinge celelate teorii, folosind argumente din interiorul ei. bunul simt si logica elementara le resping:).

partea cu ideologia e speculatie. marx n-a conceput teoria lui pentru ca era nevoie de un model nou, si nici n-a dat o solutie pentru ca cineva o cauta. de altfel solutia lui e o utopie.


#114900 (raspuns la: #114870) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cassandra - de cattallin2002 la: 31/07/2006 20:56:15
(la: ATEISM)
" multi atei sint ex-crestini care s-au declarat agnostici de exemplu dupa ce au citit in mod corect Biblia "
Chiar ma gindeam la asta, eu am intrat si pe site-uri atee si am vazut ca si acolo cei ce se declarau atei nu stiau foarte multe despre crestinism. Tot asa din ce au zis altii, cum au interpretat altii, etc.
Dar cred ca sint si din cei ce au citit si Biblia, as fi curios sa vad un link.
Oricum, despre ortodoxie am citit ca se stiu foarte putine in occident. Noi nu avem numai Sfinta Scriptura.
Daca yoga ar fi numai o filosofie ar fi bine, nu as avea nimic impotriva. Si eu am practicat un sistem de vindecare, exista vindecari si prin tehnici paranormale, samanism, etc. Acestea, cum remarca in alt context abc111 aduc o vindecare de scurta durata, urmata de probleme si mai mari pe mai multe planuri.
E ca si efectul unui drog, un timp te simti bine, apoi alte probleme.
Aici e un link cu vizita in Tibet in 1940 a lui Heinrich Harrer si mai jos un mare vindecator african, povestind experientele lor http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-initiati-india-parintele-paisie/54-idolii-neamurilor-sunt-demoni.htm

cattallin2002@yahoo.com
#136861 (raspuns la: #136825) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
budism - de cattallin2002 la: 09/10/2006 16:00:10
(la: Budism, forme de meditatie)
S-a facut referire la subiectul acesta la o carte scrisa de Heinrich Harrer. Cum se stie nazismul s-a inspirat si din ideile orientale.
Probabil link-ul nu va fi citit, fac un rezumat.
" Germanul Heinrich Harrer a plecat în Tibet însotit de un prieten în jurul anului 1940. După multe peripetii, au ajuns în Lhassa, capitala statului teocratic buddhist, unde au fost bine primiti de membrii clasei conducătoare si au trăit sapte ani întregi. Harrer a devenit chiar profesor al lui Dalai Lama, care este socotit încarnarea lui Buddha si este liderul religios si politic absolut al statului buddhist. Textul de mai jos este un fragment extras din cartea lui Harrer intitulată Sapte ani în Tibet."
"Oracolul statului

„Precum poporul de rând le cere lamaitilor sfat si ajutor pentru problemele zilnice, tot astfel si conducătorii se sfătuiesc cu oracolul statului înainte de marile hotărâri. L-am rugat la un moment dat pe prietenul meu Vandghila să mă ia împreună cu el la o ceremonie oficială de consultare a oracolului. Asa se face că, în dimineata următoare, porneam în mare viteză spre mănăstirea Netsung. Vrednicia de oracol al statului era detinută de un monah în vârstă de 19 ani. Provenea dintr-o familie simplă, însă produsese deja o vie impresie prin capacitătile sale spirituale. Desi experienta sa nu era atât de vastă ca a predecesorului său (care contribuise la descoperirea lui Dalai Lama), totusi se investiseră în el multe asteptări.

Pentru ca acest monah să-si manifeste calitatea de oracol, trebuie să-si despartă spiritul de corp, astfel încât zeul templului să-1 ia în stăpânire si să vorbească prin gura lui. Aceasta este convingerea tuturor tibetanilor, precum mi-a explicat Vandghila pe parcursul celor 8 kilometri pe care i-am străbătut până la mănăstirea Netsung. O dată ajunsi, ne atrag atentia acordurile unei muzici răsunând stins din interiorul templului. Intrăm înăuntru. Privelistea este lugubră! De pe pereti se strâmbă la noi măsti fioroase si capete de mort; aerul greu, impregnat de fumul de tămâie, ne apasă pieptul. Chiar în clipa aceea, monahul este adus din camera sa în sumbra sală a templului. La pieptul său atârnă o oglindă metalică rotundă; slujitorii îl înfăsoară în mantii colorate de mătase si îl conduc pe tronul său, apoi se îndepărtează cu totii. în afară de muzica înăbusită, nu se mai aude nimic altceva. Mediumul îsi începe autoconcentrarea. îl urmăresc cu atentie, fără a-mi dezlipi ochii de pe el. Nu-mi scapă nici cea mai fină modificare a trăsăturilor sale. Putin câte putin, viata pare că îl părăseste. Acum rămâne împietrit, chipul lui devine o mască inexpresivă. Brusc, corpul îi este zgâltâit ca de un trăsnet. Un murmur străbate locul: zeul 1-a luat în stăpânire. Mediumul tremură din ce în ce mai tare, sudoarea îi picură de pe frunte. Slujitorii se apropie de el si îi pun o diademă imensă. Este atât de grea încât trebuie să i-o aseze pe cap doi bărbati, iar trupul descărnat al monahului se afundă si mai adânc în tron sub greutatea coroanei.

Spasmele cresc în intensitate, capul se clatină încoace si încolo, ochii sar din orbite. Fata i se umflă si devine de un rosu nefiresc. Suierături stranii îi ies printre dinti. Deodată, mediumul se ridică; slujitorii aleargă să-1 ajute, dar el le scapă din mâini si începe un dans extatic în acordurile oboiului. Suspinele si scrâsnetele tânărului monah sunt singurele sunete umane din templu. Acum începe să izbească plăcuta lucioasă de la pieptul său cu un inel mare; zgomotul acoperă sunetul înăbusit al instrumentelor de percutie. In această clipă se învârte într-un picior, sub povara coroanei pe care mai devreme o căraseră cu mare greutate doi bărbati. Slujitorii îi umplu mâinile cu boabe de orz pe care el le aruncă multimii înfiorate a privitorilor. Toti se pleacă cu smerenie.

Acum se linisteste întrucâtva. Slujitorii îl tin zdravăn si un ministru se postează în fata lui. Aruncă o cordelută de mătase în jurul capului încovoiat de greutate si începe să pună întrebările. încheierea unui portofoliu ministerial, identificarea unei încarnări superioare, iminenta războiului sau prelungirea stării de pace - pe toate acestea le va hotărî oracolul. Deseori este nevoie ca o întrebare să fie repetată insistent, până când oracolul începe să vorbească. Mă străduiesc să extrag un sens din acele succesiuni de murmure. Cu neputintă! în vreme ce reprezentantul guvernului se pleacă smerit, încercând să înteleagă ceva, un monah bătrân transcrie rapid răspunsurile. Este o sarcină care i-a revenit de sute de ori în viata sa, fiind si secretar al oracolului precedent. Răspunsurile transcrise sunt întotdeauna orientative si ambigue, dar suficiente pentru a absolvi consiliul de ministri de responsabilitatea decizională. Dacă un medium furniza numai răspunsuri gresite, procedura era simplă: îl destituiau din această calitate. Niciodată n-am putut întelege logica unei asemenea măsuri. Nu era zeul cel care vorbea prin medium?

Cu toate acestea, pozitia oracolului statului este extrem de invidiată, întrucât el posedă rangul de Dalama si se bucură de statutul cel mai privilegiat din mănăstire."


cattallin2002@yahoo.com
#150441 (raspuns la: #150365) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mao - de cattallin2002 la: 11/10/2006 19:37:48
(la: Budism, forme de meditatie)
"E normal ca textul servit sa critice budismul "
Daca citeai ce am scris vedeai ca textul e din cartea lui Heinrich Harrer - " Sapte ani in Tibet". S-a facut si un film intre timp.
Cit de antitibetan e autorul poti vedea de aici:
"Harrer a ramas in Tibet pana in 1951, perioada in care a legat o relatie de prietenie cu Dalai-lama, care l-a vizitat personal in Austria in 1992 si 2002, la aniversarea sa. Heinrich Harrer, care a fost decorat cu medalia "Lumina adevarului" de catre Guvernul tibetan in exil, urma in mai a.c. sa aseze piatra de temelie a unui Centru european al Tibetului, in Carinthia."
Vezi articolul la : http://stiri.kappa.ro/unde_mp__articol/id__40344/id_domeniu__21
"Te-am mai intrebat: Tu mai citesti si altceva?"
Aleg sa iti raspund cuviincios. Nu stiu cum ai reusit tu sa te documentezi pina acum. Legat de Tao (ceea ce te intereseaza) am citit ceva din Tao Te Ching, am studiat I Ching. Una din cele 5 carti canonice taoiste, I Ching e de fapt un oracol, o carte de ghicit la baza. Am citit si cartea la care am facut referire, Bhagavad-Gita, etc. Ma refer doar la cartile de baza in religiile respective.

cattallin2002@yahoo.com
#150844 (raspuns la: #150563) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:) - de picky la: 05/06/2007 11:59:32
(la: Concurs)
Ok. Unul din urmatorii :

An Nume Ţară Limbă (limbi)
1901 Sully Prudhomme Franţa Franceză
1902 Theodor Mommsen Germania Germană
1903 Bjørnstjerne Bjørnson Norvegia Norvegiană
1904 Frédéric Mistral Franţa Occitană
José Echegaray y Eizaguirre Spania Spaniolă
1905 Henryk Sienkiewicz Polonia Poloneză
1906 Giosuè Carducci Italia Italiană
1907 Rudyard Kipling Marea Britanie Engleză
1908 Rudolf Christoph Eucken Germania Germană
1909 Selma Lagerlöf Suedia Suedeză
1910 Paul Heyse Germania Germană
1911 Count Maurice Maeterlinck Belgia Franceză
1912 Gerhart Hauptmann Germania Germană
1913 Rabindranath Tagore India Bengaleză
1915 Romain Rolland Franţa Franceză
1916 Verner von Heidenstam Suedia Suedeză
1917 Karl Adolph Gjellerup Danemarca Daneză
Henrik Pontoppidan Danemarca Daneză
1919 Carl Spitteler Elveţia Germană
1920 Knut Hamsun Norvegia Norvegiană
1921 Anatole France Franţa Franceză
1922 Jacinto Benavente Spania Spaniolă
1923 William Butler Yeats Irlanda Engleză
1924 Władysław Reymont Polonia Poloneză
1925 George Bernard Shaw Irlanda Engleză
1926 Grazia Deledda Italia Italiană
1927 Henri Bergson Franţa Franceză
1928 Sigrid Undset Norvegia Norvegiană
1929 Thomas Mann Germania Germană
1930 Sinclair Lewis Statele Unite ale Americii Engleză
1931 Erik Axel Karlfeldt Suedia Suedeză
1932 John Galsworthy Marea Britanie Engleză
1933 Ivan Alexeevici Bunin Rusia (în exil) Rusă
1934 Luigi Pirandello Italia Italiană
1936 Eugene O'Neill Statele Unite ale Americii Engleză
1937 Roger Martin du Gard Franţa Franceză
1938 Pearl S. Buck Statele Unite ale Americii Engleză
1939 Frans Eemil Sillanpää Finlanda Finlandeză
1944 Johannes Vilhelm Jensen Danemarca Daneză
1945 Gabriela Mistral Chile Spaniolă
1946 Hermann Hesse Elveţia Germană
1947 André Gide Franţa Franceză
1948 T. S. Eliot Statele Unite ale Americii/Marea Britanie Engleză
1949 William Faulkner Statele Unite ale Americii Engleză
1950 Bertrand Russell Marea Britanie Engleză
1951 Pär Lagerkvist Suedia Suedeză
1952 François Mauriac Franţa Franceză
1953 Sir Winston Churchill Marea Britanie Engleză
1954 Ernest Hemingway Statele Unite ale Americii Engleză
1955 Halldór Laxness Islanda Islandeză
1956 Juan Ramón Jiménez Spania Spaniolă
1957 Albert Camus Franţa Franceză
1958 Boris Leonidovici Pasternak (a fost obligat de Stalin să refuze premiul)[1] Rusia Rusă
1959 Salvatore Quasimodo Italia Italiană
1960 Saint-John Perse Franţa Franceză
1961 Ivo Andric Iugoslavia Sârbo-croată
1962 John Steinbeck Statele Unite ale Americii Engleză
1963 Giorgos Seferis Grecia Greacă
1964 Jean-Paul Sartre (a refuzat premiul)[2] Franţa Franceză
1965 Mihail Şolohov Rusia Rusă
1966 Şemuel Iosef Agnon Israel Ebraică
Nelly Sachs Germania Germană
1967 Miguel Ángel Asturias Guatemala Spaniolă
1968 Yasunari Kawabata Japonia Japoneză
1969 Samuel Beckett Irlanda Engleză/Franceză
1970 Alexandr Soljeniţîn Rusia Rusă
1971 Pablo Neruda Chile Spaniolă
1972 Heinrich Böll Germania (Vest) Germană
1973 Patrick White Australia Engleză
1974 Eyvind Johnson Suedia Suedeză
Harry Martinson Suedia Suedeză
1975 Eugenio Montale Italia Italiană
1976 Saul Bellow Canada/Statele Unite ale Americii Engleză
1977 Vicente Aleixandre Spania Spaniolă
1978 Isaac Bashevis Singer Statele Unite ale Americii Idiş
1979 Odysseas Elytis Grecia Greacă
1980 Czesław Miłosz Polonia/Statele Unite ale Americii Poloneză
1981 Elias Canetti Marea Britanie Germană
1982 Gabriel García Márquez Columbia Spaniolă
1983 William Golding Marea Britanie Engleză
1984 Jaroslav Seifert Cehoslovacia Czech
1985 Claude Simon Franţa Franceză
1986 Akinwande Oluwole Soyinka Nigeria Engleză
1987 Iosif Brodski Rusia/Statele Unite ale Americii Rusă/Engleză
1988 Naguib Mahfouz Egipt Arabă
1989 Camilo José Cela Spania Spaniolă
1990 Octavio Paz Mexico Spaniolă
1991 Nadine Gordimer Africa de Sud Engleză
1992 Derek Walcott Sf. Lucia Engleză
1993 Toni Morrison Statele Unite ale Americii Engleză
1994 Kenzaburo Oe Japonia Japoneză
1995 Seamus Heaney Irlanda Engleză
1996 Wisława Szymborska Polonia Poloneză
1997 Dario Fo Italia Italiană
1998 José Saramago Portugalia Portugheză
1999 Günter Grass Germania Germană
2000 Gao Xingjian Franţa/China Chineză
2001 Vidiadhar Surajprasad Naipaul Marea Britanie Engleză
2002 Imre Kertész Ungaria Maghiară
2003 John Maxwell Coetzee Africa de Sud Engleză
2004 Elfriede Jelinek Austria Germană
2005 Harold Pinter Marea Britanie Engleză
2006 Orhan Pamuk Turcia Turcă
#202998 (raspuns la: #202995) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Muresh la: 11/06/2007 13:08:57
(la: Mai germani decit germanii.)
III
Venirea la putere a lui Hitler in Germania, in ianuarie 1933, a impulsionat fortele fasciste germane autohtone, stirnind, pe de alta parte, speranta multor etnici germani ca noul regim de la Berlin ii va sprijini impotriva tendintelor de deznationalizare ale autoritatilor romanesti. Aceasta speranta a fost impartasita inclusiv de politicienii germani democrati Hans Otto Roth (1890-1953) si Rudolf Brandsch (1880-1953), care erau adversary declarati ai fascistilor radicali din interiorul gruparii lui Fabritius si care doreau sa preia conducerea partidului.
Fiind un politician mai moderat, Fabritius nu s-a opus colaborarii politice cu reprezentantii democrati ai etnicilor germani care activau sub egida Uniunii Germanilor din Romania. Sub numele „Partidul Popular German“ („Deutsche Volkspartei“ – DVR), fractiunea radicala din interiorul organizatiei lui Fabritius a fondat, in 1935, o grupare fascista proprie, care a pus practic bazele organizatorice, ideologice si politice in vederea transformarii minoritatii intr-un apendice al celui de-al III-lea Reich. Pentru a aplana certurile dintre aripile rivale au intervenit reprezentantii Germaniei naziste, care in 1938 au ordonat unificarea gruparilor. Fabritius devine din nou seful absolut, purtind titlul de conducator al grupului etnic german din Romania. La numai un an dupa numire, el va fi inlocuit cu un activist mai docil fata de pretentiile Berlinului (Wolfgang Bruckner). In paralel cu aceste schimbari, influenta publica a organizatiei se consolideaza si numarul aderentilor creste.
Responsabilitatea politica si ideologica pentru ceea am numit faza nivelarii spirituale voluntare revine intr-o foarte mare masura unor intelectuali influenti, ziaristi, scriitori, cadre didactice si, bineinteles, activistilor de partid.
As aminti aici numai doi scriitori influenti care in acesti ani au contribuit la campania de influentare politica si ideologica a minoritatii germane. Primul este prozatorul Karl von M?ller (1886-1943), care in 1932 devine primul Gauleiter al Banatului si care a editat la Timisoara gazeta antisemita Der St?rmer. Gazeta a fost o imitatie a publicatiei omonime a nazistului german Julius Streicher, care, dupa razboi, a fost condamnat la moarte de catre tribunalul international de la N?rnberg. Celalalt este Heinrich Zillich (1898-1988), care in 1936 s-a stabilit definitiv in Germania, unde a fost promovat si, in repetate rinduri, premiat ca reprezentant de frunte al literaturii germane din strainatate. Ca membru al partidului nazist, Zillich se inroleaza in armata, unde raspunde de editarea unor carti destinate militarilor. Dupa razboi este supus „denazificarii“. Continua sa activeze ca scriitor si publicist, intretine contacte cu fostii scriitori de frunte din perioada hitlerista, participa la intruniri revizioniste si devine editorul principal al publicatiei S?dostdeutsche Vierteljahresbl?tter, care apare si astazi la M?nchen. Intre 1952-1963, Zillich a fost presedintele asociatiei sasilor din Germania, publicind in acelasi timp si-n presa radicala de dreapta.
Singura diferenta in scrierile literare si publicistice din perioada postbelica ale acestui autor consta in renuntarea la omagiile aduse sistemului national-socialist si lui Hitler personal. In rest, scrierile cuprind toate temele nationaliste dezbatute obsesiv si consecvent de-a lungul secolului trecut, la care se mai adauga acum relativizarile Holocaustului si atacurile la adresa democratiei vest-germane si americane.
Pentru a ilustra antisemitismul bolnavicios al lui Zillich, as cita doua scrisori. Prima dateaza din 1932 si i-a fost adresata scriitorului evreu-bucovinean de limba germana Alfred Margul-Sperber. Pe cea de-a doua a trimis-o in anul 1980 unui preot sas antifascist, regretatul Hans Holztr?ger, stabilit in R.F. Germania, care a criticat deschis politica revizionista a asociatiei sasilor si incercarile de ocultare a trecutului fascist.
Deoarece este vorba despre niste documente personale, ele au o semnificatie speciala si o credibilitate mai mare, dezvaluind, pe de o parte, dimensiunea reala a antisemitismului sau interiorizat, iar de cealalta parte, dezavuind asertiunile unor simpatizanti care neaga sau minimalizeaza aspectele xenofobe si anti-iudaice evidente, identificabile in operele literare si in publicistica lui Zillich.
#204992 (raspuns la: #204991) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Muresh la: 11/06/2007 13:09:34
(la: Mai germani decit germanii.)
Argumentele principale pe care le evoca pentru a-si motiva resentimentele antisemite pornesc de la niste intimplari personale: participarea ca militar in Armata romana la suprimarea revolutiei bolsevice din Ungaria si prezenta la o petrecere din Berlinul anilor ’20, unde invitatii evrei au ironizat slujba religioasa lutherana. In jurul acestor doua intimplari evocate in cele doua epistole, scrise la o distanta de aproape 50 de ani, sint grupate mai toate argumentele antievreiesti intilnite si in literatura antisemita binecunoscuta. Pe linga nelipsita asertiune ca evreii ar provoca de fapt antisemitismul, mai apare si ecuatia evreu = comunist, precum si ideea ca evreii aspira la dominatia altor popoare, creind in acest scop o literatura si o ideologie antinationala si dizolvanta etc. etc.(12)

1940-1944 – faza subordonarii totale fata de politica, interesele si ideologia Reich-ului hitlerist
Pe 27 septembrie 1940, in fruntea grupului etnic este numit candidatul Berlinului, Andreas Schmidt. La scurta vreme dupa instalarea in fruntea comunitatii, Schmidt si ceilalti nazisti radicali infiinteaza, pe data de 9 noiembrie 1940, Partidul National-Socialist Muncitoresc German al Grupului etnic german din Romania (NSDAP der DVGR). Printr-un decret de lege publicat pe 20 noiembrie 1940, statul national-legionar roman al lui Antonescu acorda grupului etnic o larga autonomie, devenind personalitate juridica de stine statatoare. (13) Astfel, grupul etnic devine un soi de stat in stat, cu largi drepturi privind organizarea invatamintului, a presei si a vietii bisericesti.
Schmidt practica o politica de supunerea totala fata de Germania hitlerista, transformind partidul nazist autohton in instrumentul principal de conducere al grupului etnic. Obiectivul ideologic principal declarat al lui Andreas Schmidt consta in transformarea minoritatii intr-o masa de manevra. Pentru realizarea procesului de nivelare totalitara, partidul a imitat politica nazista, transformind, in primul rind, biserica evanghelica a sasilor din Transilvania, invatamintul in limba germana si presa in pepiniere ideologice.
Orice critica sau opozitie interna este sanctionata prin excludere din grupul etnic, prin teroare psihologica, prin atacuri huliganice. Pentru a infringe orice rezistenta din partea bisericii evanghelice a sasilor, in 1941 a fost demis episcopul Viktor Glondys (1882-1949) si inlocuit cu episcopul pro-nazist Wilhelm Staedel. (14) Acesta a sprijinit politica sinucigasa a lui Andreas Schmidt si inrolarea tinerilor in detasamentele SS-ului nazist. Pe de alta parte, episcopul Staedel a sustinut si crearea asa-numitei Uniuni de munca a Institutului pentru cercetarea influentei evreiesti asupra bisericii. In conformitate cu idei similare propagate, de pilda, de extremistul roman A.C. Cuza sau de ideologul nazismului Alfred Rosenberg, Institutul amintit propunea eliminarea Vechiului Testament din invatamintul religios, fiind considerat o emanatie a spiritului dizolvant iudaic.
Pentru a pune capat inrolarilor voluntare ilegale, concretizate in asa-numita Actiune a celor 1000, in 1943 Antonescu a semnat un acord cu Germania care permitea incadrarea a circa 70.000 de tineri germani in trupele Waffen-SS. Prima companie a divizionului SS – Leibstandarte „Adolf Hitler“ – era formata in exclusivitate din tineri fanatizati germani din Romania. Numerosi germani din Romania au fost implicati si in crimele din lagarele de concentrare.
Astfel, dr. Victor Capesius din Sighisoara a fost farmacist la Auschwitz, iar dr. Fritz Klein, medic in acelasi lagar. Amindoi au fost condamnati dupa razboi, Capesius la inchisoare, Klein la moarte. (In 1981, Heinrich Zillich, pe care l-am pomenit mai sus, i-a dedicat lui Klein un articol in care l-a descris pe acest criminal de razboi ca pe o victima a justitiei invingatorilor.(15)
Odata cu prabusirea dictaturii lui Antonescu, la 23 august 1944, s-a sfirsit si regimul lui Andreas Schmidt. Incercarea sa de a determina minoritatea germana sa paraseasca Romania a reusit numai partial. In septembrie 1944, Schmidt se intoarce in Romania cu un comando de parasutisti format din sapte legionari romani pentru a organiza lupta contra noului regim de la Bucuresti.
Este capturat de trupele sovietice si condamnat. A murit intr-un lagar sovietic in anul 1948. Trupele naziste reusesc, pentru citeva zile, sa revina in zona de vest a Banatului, intrind in septembrie in orasul Jimbolia (unde exista un puternic nucleu social-democrat antinazist format din germani).
Administratia locala a fost preluata dupa 23 august de un primar social-democrat. Sapte antifascisti germani au fost asasinati pe data de 15 septembrie 1944, dupa ce trupele naziste au revenit impreuna cu elementele naziste locale. Elucidarea acestei crime a fost blocata cu succes de catre nazistii germani localnici fugiti in Germania.

#204993 (raspuns la: #204991) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Muresh la: 11/06/2007 13:11:27
(la: Mai germani decit germanii.)
Dupa reintoarcerea in 1949 a supravietuitorilor deportati in URSS, in 1951 au urmat dislocarile multor banateni (inclusiv germani) in Baragan, ceea ce a adincit prapastia existenta intre noul regim comunist si minoritari. In anii ’50 se agraveaza la nivelul memoriei colective sentimentele de frustrare, estompind, pe de alta parte, cauzele reale care au provocat razboiul dezastruos, sprijinit si de multi germani, ca de altfel si de romani.
Proportiile acestei martirologii colective s-au manifestat deschis in publicistica si literatura germanilor stabiliti in RFG prin reliefarea unilaterala a efectelor si prin suprimarea consecventa a cauzelor. Liderii organizatiilor germanilor stramutati in Germania – intre care si sus-amintitul Heinrich Zillich – erau identici cu cei care au contribuit la raspindirea national-socialismului, respectiv cei care au activat in cadrul grupului etnic fascist. Bineinteles ca aceste persoane compromise politic n-aveau nici un interes sa faciliteze o reconsiderare critica a trecutului, blocind si suprimind sistematic incercarile de prezentare obiectiva a istoriei minoritatii. (21)

3. Concluzii Acumularea unor frustrari nationale de-a lungul secolului trecut s-a accentuat in perioada comunismului prin nemultumiri de ordin economic. Reactia aproape unanima a minoritatii a fost exodul. Fenomenul s-a amplificat in perioada ceausista si a explodat dupa 1990, cind aproape intreaga comunitate germana a emigrat.

Lucrare prezentata in cadrul Seminarului international Minoritati, mosteniri culturale, civilizatie romaneasca contemporana (Bucuresti, 21-22 octombrie 2003)

............ 1. La redactarea textului de fata am folosit mai multe studii, eseuri si articole publicate in ultimii ani, in care am tematizat problematica minoritatilor etnice: Die Zw?nge der Erinnerung. Aufzeichnungen aus Rum?nien (Presiunea amintirilor. Insemnari din Romania), Hamburg, 1988; Rum?nisierung. Die Nationalit?tenpolitik von 1918 bis 1990 (Romanizarea. Politica nationala intre 1918 si 1990), in Richard Wagner/Helmuth Frauendorfer (ed.); Der Sturz des Tyrannen. Rum?nien und das Ende einer Diktatur (Rasturnarea tiranului.
Romania si sfirsitul unei dictaturi), rororo-aktuell, Reinbek bei Hamburg, 1990, p. 102-135; Literatur und Personenkult in Rum?nien (Literatura si cultul personalitatii in Romania), in Nachruf auf die rum?niendeutsche Literatur (Necrolog pentru literatura germana din Romania), ed. Wilhelm Solms, Hitzerot Verlag, Marburg, 1990, p. 93-115; „Die Finger zu rostigen Krallen gebogen“. Heinrich Zillich und die Topographie der Verdr?ngung (Heinrich Zillich si topografia sublimarii), in Halbjahresschrift f?r s?dosteurop?ische Geschichte, Literatur und Politik sin continuare: HJSt, Anul 5, Nr. 1/1993, p. 57-72; Politische Prozesse als soziale Prophylaxe. Methodik stalinistischer Machtaus?bung (Procesele politice ca profilaxie sociala. Metodica exercitarii puterii staliniste), in HJS, Anul 5, Nr. 2/1993, p. 54-66; Situatia minoritatilor in Romania privita din perspectiva istorica, in William Totok, Aprecieri neretusate. Eseuri, articole si interviuri 1987-1994, Editura Universitatii „Al.I. Cuza“, Iasi, 1995, p. 144-154; Der nahtlose ?bergang? Rum?niendeutsche im Faschismus und Stalinismus (Trecere lina? Germanii din Romania in timpul fascismului si stalinismului), in HJS, Anul 7, Nr. 1a/1995, p. 16-39.
2. Cf. Elem?r Illy?s, Nationale Minderheiten in Rum?nien. Siebenb?rgen im Wandel (Minoritati nationale in Romania. Ardealul in schimbare), Wien, 1981, p. 97-98.
3. S?ndor T?th, Quo vadis, Romania? (Quo vadis Rum?nien?), New York-Budapesta, 1990, p. 158.
4. „Deosebirea de religie, credinta sau confesiune nu poate fi in dezavantajul nici unui cetatean roman, sub aspectul beneficierii de drepturi civice si politice, si anume: obtinerea posturilor, functiilor si demnitatilor publice sau practicarea diverselor profesii si mestesuguri. Nici un cetatean roman nu poate fi ingradit in privinta liberei folosiri a oricarei limbi in circulatia particulara sau economica, in viata religioasa, in publicitatea prin presa sau prin orice alte mijloace sau in adunari publice.
#204995 (raspuns la: #204991) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Muresh la: 11/06/2007 13:12:00
(la: Mai germani decit germanii.)
Fara a afecta masurile luate de guvernul roman in stabilirea limbii oficiale, cetatenii de limba materna neromana vor beneficia de facilitari echitabile in privinta folosirii limbii proprii, fie oral, fie scris, in fata instantelor judecatoresti. [...] Minoritatilor trebuie sa li se asigure o parte echitabila in obtinerea si folosirea tuturor sumelor din bugetul de stat, bugetele comunale sau alte bugete, care se utilizeaza in scopuri educative, religioase sau de binefacere.“ Romania trebuie „sa acorde autonomie locala, sub controlul statului roman, colectivitatilor secuiesti si sasesti din Transilvania in problemele religioase si de invatamint“ – cf. S?ndor T?th, op. cit., p. 158.
5. Constitutia din 1923 in dezbaterea contemporanilor, Editura Humanitas, Bucuresti, 1990, p. 58.
6. Cf. William Totok, Rum?nisierung…, op. cit., p. 102-135.
7. Cf. studiului de referinta semnat de Mariana Hausleitner, Die Rum?nisierung der Bukowina. Die Durchsetzung des nationalstaatlichen Anspruchs Grossrum?niens 1918-1944 (Romanizarea Bucovinei. Impunerea pretentiei national-statale a Romaniei Mari 1918-1944), M?nchen, 2001.
8. Octavian Goga, Mustul care fierbe, Editura Scripta, Bucuresti, 1992, p. 245-246 (11927).
9. Klaus Popa (ed.), Die Rum?niendeutschen zwischen Demokratie und Diktatur. Der politische Nachlass von Hans Otto Roth 1919-1951 (Germanii din Romania intre dictatura si democratie), Peter Lang Verlag, Frankfurt am Main, 2003, p. 96-98.
10. Hannah Arendt, Originile totalitarismului, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 404-405.
11. Johann B?hm, Die Deutschen in Rum?nien und die Weimarer Republik. 1919-1933 (Germanii din Romania si Republica de la Weimar. 1919-1933), Ippesheim, 1993, p. 269-294 si p. 195 s.u.
12. Scrisoarea catre Sperber a fost publicata integral in HJS, Anul 5, Nr. 1/1993, p. 57-72. Scrisoarea catre Holztr?ger se afla in arhiva autorului si poate fi consultata pe Internets Dossier Heinrich Zillich – 1898-1988t: http://home.t-online.de/home/totok/halbjaA1.htm.
13. Pentru detalii, vezi Johann B?hm, Die Gleichschaltung der Deutschen Volksgruppe in Rum?nien und das „Dritte Reich“. 1940-1944 (Nivelarea grupului etnic german din Romania si cel de-al III-lea Reich. 1940-1944), Peter Lang Verlag, Frankfurt am Main, 2003.
14. Cf. Johann B?hm, Dieter Braeg (ed.), D.Dr. Viktor Glondys, Tagebuch. Aufzeichnungen von 1933 bis 1949 (Jurnal. Insemnari 1933-1949), AGK-Verlag, Dinklage, 1997.
15. Zillich, Ein Siebenb?rger Opfer der Siegerjustiz (Un ardelean – victima a justitiei invingatorilor), in S?dostdeutsche Vierteljahresbl?tter, Folge 1/1981, p. 46 s.u.
16. Cf. documentele din arhiva Roth publicate in Popa, op. cit., p. 401 s.u. 17. Hannelore Baier, Arestarea politicianului sas Hans Otto Roth in 1952, in Anuarul Institutului de cercetari socio-umane Sibiu, III, Editura Academiei Romane, 1996.
18. Georg Weber/Renate Weber-Schlenther, Die Deportation von Siebenb?rger Sachsen in die Sowjetunion. 1945-1949 (Deportarea sasilor ardeleni in Uniunea Sovietica. 1945-1949), 3 vol., K?ln-Weimar-Wien, 1995.
19. Cf. William Marin, Kurze Geschichte der Banater Deutschen. Mit besonderer Ber?cksichtigung ihrer Beziehungen zur rum?nischen Bev?lkerung und ihrer Einstellung zur Vereinigung von 1918 (Scurta istorie a germanilor banateni), Editura Facla, Timisoara, 1980, p. 103 si p. 191.
20. Inainte de a muri, la inceputul anilor ’80, Schnellbach si-a descoperit vocatia de scriitor, redactind impreuna cu Ioan Iancu o carte propagandistica despre lupta impotriva gherilelor anticomuniste din munti, Noroi si stele, Facla, Timisoara, 1978.
21. Vezi in acest sens dezvaluirile lui Hans Wolfram Hockl, care s-a distantat critic de bagatelizarile si falsificarile istorice practicate de concetatenii sai implicati direct in politica national-socialista. Hans Wolfram Hockl, Offene Karten. Dokumente zur Geschichte der Deutschen in Rum?nien 1930-1980 (Cu cartile deschise. Documente privind istoria germanilor din Romania 1930-1980), Linz 1980; id., Deutscher als die Deutschen. Dokumente und Studien ?ber NS-Engagement und Widerstand rum?niendeutscher Volkspolitiker (Mai germani decit germanii. Documente si studii despre angajamentul nazist si despre rezistenta unor politicieni germani din Romania), Linz, 1987. Pentru opozitia catolica, vezi Franz Kr?uter, Erinnerungen aus meiner christlich-demokratischen Dienstzeit (Amintiri din perioada activitatii mele crestin-democrate), Freiburg, 1967.




#204996 (raspuns la: #204991) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 15/07/2009 13:43:16
(la: Care sunt ultimele 5 carti pe care le-ati citit?)
anestezie locala
partida de biliard de la ora 9 si jumatate, h. boll
delir, laura restrepo
l'écume des jours, vian (dupa varianta romaneasca)
enciclopedia mortilor, danilo kiss

recitesc cu o incantare covarsitoare, fowles - magicianul
si am senzatia ca nu io am citit cartea asta, mai demult, ci ca mi-a povestit-o un prieten intim ale carui impresii mi le-am insusit atunci, fara sa-mi dau seama.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...