comentarii

poate sau nu sa dei divortul fara celalalt


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
cher - de Intruder la: 04/08/2007 13:41:18
(la: vreau si eu un sfat)
Daca esti gata sa iti asumi orice situatie, discuta cu sotia si ia o hotarare impreuna cu ea.

si ce poate sa-i spuna sotia?
adica "da-mi draga un sfat! te-am inselat fara prezervativ si o sa mai am un copil in alta gradina"!
ok si o sa divorteze...dar celalalt copil?
si oare "iubita" nu stia ca Alexandru e casatorit? poate nu stia, degeaba imi racesc eu gura...altfel nu dadea carte verde la barza!
dohh...mai sunt si femei care recurg la santaje ordinare de genul "draga nu-mi pasa, eu o sa fac un copil deci te vei casatori cu mine!"
puah! e inuman dar totusi, avorturile sunt legale...nu?
totul e inuman, omul e o bestie perfecta.
#223666 (raspuns la: #223656) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
comunicare - de onutza la: 11/02/2007 18:43:00
(la: Comunicarea virtuala: pro si contra)
exista cel putin doua tipuri de comunicare, referitor la limbajul folosit.
prima ar fi caracterizata prin precizie, claritate. prin punere de intrebari care sa ajute la dezambiguizarea mesajului.se mai numeste si modelul preciziei.este functionala, cand este folosita in parametri adecvati. se adreseaza mai mult emisferei stangi.(rationalului)
al doilea tip se bazeaza pe sensul figurat, pe metafora. se mai numeste si modelul milton. e uimitoare pentru ca iti poate releva lucruri nebanuite despre tine si celalalt. se adreseaza emisferei drepte.(intuitiei)
in functie de situatie, le folosim pe amandoua.sunt oameni care o prefera pe una alteia. ambele sunt utile daca sunt folosite bine.


---------------------------------------------------------------------
libertatea este dincolo de zidurile pe care noi insine ni le ridicam
#174750 (raspuns la: #174374) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
statistici... - de Lady Allia la: 06/06/2008 10:08:47
(la: Ia uite...)
eu nu stiu despre ce pareri este vorba - nici ca m-ar interesa insa :), dar eu nu cred sa fie ceva in pericol si nici nu stiu de ce se tot cramponeaza lumea de termenul acesta: "concubinaj"?

ce e rau in a sta alaturi de cineva fara sa te casatoresti? de unde atatea idei preconcepute?

nu stiu ce e mai rau: sa te casatoresti de la 23-24 de ani (fara sa stai in prealabil cu el/ea) si sa divortezi dupa 2-3 ani sau sa stai 2-3 ani cu el/ea si sa te casatoresti dupa aceea cu un risc poate mult mai mic de divort?!

cat despre americani...ei schimba partenerul de viata precum romanii ciorapii.
eu una sunt satula de comparatii de genul acesta.
ce nivel de trai au ei si ce nivel de trai avem noi?
cum isi permit ei o slujba bine platita si cum ne-o permitem noi?
cum isi pot permite ei un inceput in doi acolo si cum ni-l permitem noi?

chirii peste chirii - ca de a cumpara nici vorba! la noi cresc preturile precum Fat-Frumos: intr-o zi cat intr-un an, iar statul (d.p.d.v legislativ, social) nici sa te ajute,...bancile...- haha - conditii peste conditii, salarii de prim ministru (de parca de as avea salariile cerute de ei as apela la banca... pfuaaa!)

deci...or fi ele statisticile, dar treaba de acasa nu se potriveste cu cea din targ!

pentru a intemeia o familie eu cred ca trebuie sa fi bine infipt in realitatile zilnice, trebuie sa ai o independenta financiara, trebuie sa ai o baza materiala, pentru ca altfel risti sa fi un alt esec d.p.d.v familial sa nu mai vorbim de faptul ca poti aduce un copil care in aceste conditii este din start pornit cu un "handicap".
plus de asta nu te poti baza doar pe partenerul de viata in ceea ce priveste venitul familiei. nu e corect si in afara de asta se pot intampla multe...

ma rog...concluzia este ca femeia romanca este mai cerebrala (si bine face) decat cea americanca si nu se avanta in viata inarmata doar cu iluzii.

*** - de maan la: 21/03/2009 14:14:07
(la: In Hoc Signo Vinces)
dacă să poate să mi se deie mocca...inclusiv concentrătia.
#418853 (raspuns la: #418847) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La urma urmelor,divortul este - de doctors la: 17/09/2005 14:32:00
(la: Divortul, un esec?)
La urma urmelor,divortul este doar o trecere de la o stare de fapt,in care doi oameni nu se mai inteleg,la o alta stare de fapt,cand cei doi incearca sa-si refaca viata independent unul de celalalt.Nu cred ca divortul trebuie privit ca un esec-este adevarat ca este un factor de stres,dar momentul poate fi depasit
Divortul poate fi considerat - de daria89 la: 20/09/2005 20:10:38
(la: Divortul, un esec?)
Divortul poate fi considerat un esec doar daca cineva e convins ca s-a casatorit "pentru totdeauna"!
Divortul, un esec? - de Marghiolita la: 13/07/2006 01:20:15
(la: Divortul, un esec?)
Bineanteles, divortul este recunoasterea unui esec, dar este in acelasi timp si dovada unei rectitudini morale. Intr-o casatorie este nevoie de enorm de multa toleranta si intelegere, din partea ambilor parteneri, si de asemenea de inteligenta. O casatorie bazata pe interes material, pe un capriciu, pe o pasiune trecatoare, poate dura un timp sau o viata daca partenerii se complac in situatia asta. Este insa foarte adevarat ca nu poti cunoaste cu adevarat pe cineva pana nu ai trait sub acelasi acoperis cu el. Cand toate merg bine, bani sunt, sanatate e, studiile sau serviciul sunt interesante nu e nici o problema. Dificultatile incep odata cu problemele (financiare, de sanatate...). Daca in momentele dificile realizezi ca nu poti conta pe celalalt, ca te lasa sa te descurci singur cu problemele tale, ale voastre, intr-adevar nu e cazul sa eziti. Intr-o casatorie sunt doi, trebuie sa fiti impreuna la bine si la rau, daca celalalt dezerteaza, fie si moral, in cuplu apare o fisura pe care nimic nu o va putea astupa. Sunt oameni care isi imagineaza ca daca cedeaza de fiecare data in fata exigentelor celuilalt vor reusi sa isi salveze casnicia, vor avea liniste in casa, totul va fi bine. Din pacate, atunci cand numai unul cedeaza, dupa un timp situatia devine insuportabila, apare o frustrare ce creste din zi in zi si care pana la urma duce tot la divort.
Cred ca divortul este totusi o solutie atunci cand linistea si intelegerea dintr-un cuplu au disparut. Trebuie facut insa inteligent, fara a priva copiii (atunci cand exista) de celalalt parinte, fara a-i monta impotriva lui. Copiii trebuie sa stie ca mama si tata nu se mai intelegeau bine si au preferat sa se desparta decat sa se certe tot timpul.
Sunt persoane care raman impreuna din cauza copiilor, si divorteaza la maturitatea acestora. Nu stiu daca este o solutie, am auzit copii de divortati dintr-astia zicand ca parintii lor ar fi facut mai bine sa divorteze cu 10-15 ani inainte decat sa-i oblige sa le suporte scandalurile si tensiunea din casa atata timp.
Carmen draga, nu e cazul sa te culpabilizezi daca esti in pragul unui divort. Vina nu este numai a ta, nici numai a sotului tau, ci a amandoura. Fii tare si accepta situatia, ia hotararea care ti se pare necesara. Am incredere in tine, nu pari a fi una dintre acele flusturatice care se casatoresc sambata ca sa divorteze lunea. Iti doresc mult curaj si mult noroc in viitor.
divortul,un esec? - de mariaa la: 24/03/2009 08:40:41
(la: Divortul, un esec?)
nu am trecut prin asa ceva si imi doresc din toata inima mea de fata cuminte si buna sa nu mi se intample dupa ce voi reusi sa ma marit :)
cu toate astea parintii mei au avut alte casnicii inainte de a se gasi unul pe celalalt.saracutii de ei au suferit foarte mult:( dar pe de alta parte daca nu divortau, nu mai eram eu si surorile mele:)
asa ca uneori divortul poate sa insemne o suferinta,o tristete dar in nici un caz un esec.

ps:paraintii mei sunt foarte fericiti impreuna!:)
Cohen mi-a adus, celalalt Mos - de Daniel Racovitan la: 15/12/2003 15:33:39
(la: Ce sa-mi aduca Mosul?)
Cohen mi-a adus, celalalt Mos...
Craciunul? inspiratie! :) Si poate-un 'paparat' digital fara pretentii...
LOVE bites like a bullet - de Little Eagle la: 13/02/2005 20:48:40
(la: Motive de despartire - Legea morala si dreptul de a iubi)
Hi de ho Ondine,

f.f.f interesant subiect adus de tine,as zice extrem de interesant si din proprie experienta personala ce traiesc zilele astea,o REALITATE !

In primul rand si f. pe scurt,eu am fost casatorit de 2 ori,acum ultima oara am fost 15 ani casatorit ,tehnic inca sunt pt. inca 7 sapatamani cand divortul cerut de mine se va finaliza si voi fi liber in final sa-mi urmez adevarata fericire la care nu m-am gandit ca-mi va apre intr-o zi si daca ai credinta in karma si destin este definitiv ceva greu de explicat multor din cei cu capu bagat in nisip si conceptii invechite dupa care-si ghideaza o rutina a vietii.
Personal refuz a trai in sec.XVII lea !

Dar asta e alegerea mea,eu nu sunt aici acum sa critic sau sa dau sfaturi,si la fel trag nadejde ca nimeni nu va face la fel cu mine pt. ca asta va demonstra slabiciunea egotistica a celor ce ma vor ataca dar in final nu ma afecteaza cu nimic opiniile lor.

Deci am gasit femeia din vise si ea la fel pe mine si impreuna suntem mai fericiti decat fericirea insasi si atunci intreb:ce-i important in viata? sa fii fericit ori sa pretinzi a fi fericit de dragul unor inele de pe degete????
Cum am dat unul peste altul am decis si simtit in suflete ca NU putem trai unul fara celalalt si imediat prezentul a devenit o viata de dragoste intre noi si trecutul s-a pierdut acolo unde mereu dispare:in el insusi.

responsabilitati? le-am implinit destul in 15 ani si acum chiar fiind stors de bani pe orice lucruri de nimic pana la divort.Dar important pt mine si iubitra mea e sa fim impreuna si sa traim unul alaturi de altul dincolo de timp si spatiu.

Citind tema ta deci parca am citit despre noi doi azi si viata noastra de aceea nu m-am putut stapani sa nu scriu si eu cateva vorbe
si ea este in plin divort ca sa fim amandoi impreuna.Deci vreau sa spun inca odata ca in viata nu trebuie sa-ti fie teama de sentimentele tale ci sa-ti urmezi inima si sa asculti de ea,e mult mai importanta decat mintea care impiedica sa te descoperi pe tine cine esti cu adevarat.

Nu este o aventura si nici o infatuare ,iubirea nu cunoaste legi scrise sau nescrise,ea actioneaza doar si o simti in tine daca esti receptiv ei cu adevarat si nu traiesti o viata impusa de hartii si legi de conduita care nu demonstreaza nimic intr-o relatie din doi oameni fie casatoriti.
iubirea o simti si o traiesti si e de ajuns sa lasi totul in urma ta si sa o iei de la inceput intr-o noua viata mult mai buna si fericita,oare nu asta vrei de la tine si de la ea?

Iubirea adevarata nu cunosta timp si spatiu si nici varsta ea exista si daca o gasesti indiferent ca e mai devreme sau poate tarziu,este un act divin si a fugi din fata ei este o lasitate!intr-o zi te vei caina si suferi ca nu ai ascultat de sentimentele tale si va fi prea tarziu.....a trecut pe langa tine,te-a invitat sa o iei de brat si ai refuzat ,ea nu se va reintoarce niciodata la tine si vei tri in iluzia unei casnicii de rutina pe care o consideri un exemplu dar e ca o casa frumoasa pe din afara dar inauntru roasa de termite.

Astea am avut de spus si ca am vorbit referitor la tine Ondine nu este in mod intentionat si particular ci o exprimare la modul general

LOVE & PEACE,
Little Eagle





































exista! - de Little Eagle la: 02/03/2005 05:59:43
(la: Dragoste prin Internet)
Da Keanu,
Ai perfecta dreptate,contrar unora din cafenea care nu cred,dar ca si tine iti pot spune din proprie experienta ca dragostea prin internet exista.
Iubita mea,Samadhi,a scris cu putin timp in urma o tema legata de o astfel de dragoste real petrecuta intre mine si ea inca de la jumatea lui Nov. anul trecut,poti citi atatea critici la adresa noastra de te si minunezi si nu gasesc ca a fost un fel frumos de a ne improsca pe amandoi cu atat cinism si ironie pt. ca ne-am declarat iubirea pe acest site.Dar in fapt ne-am cunoscut pe acest site!!!Si tema ei a fost in special adresata mie dar si o multumire adusa cafenelei prin care destinul ne-a adus impreuna.
Tema cu pricina se numeste"iubirea mea esti tu doar tu"si tu singur sa tragi concluziile tale.

Unii nu cred in dragostea prin internet pt. ca o elimina automat din gandire ca existenta.Si totusi exista !!Nu este insa ,dupa parerea mea un motiv de a critica si fi de la bun inceput agnostic la ideea macar ca ea ar putea exista.
Azi e mult mai usor sa faci cunostinte prin internet,dar desigur nu inseamna ca-i dat chiar oricui sa aiba astfel de experienta unica ce va schimba cu 360 grade 2 vieti unindu-le in final ca si cum s-ar fi cautat de cand lumea.

Este totusi interesant de observat reactia oamenilor la tema lui Samadhi si la tema de fata...aceasta e mult mai calma si "intelegatoare"pt. unii/unele ,care au dat cu critica in mine fara mila si s-au luat de viata mea particulara si de faptul ca divortez etc...


Cineva scria ca esti curajos ca tu si iubita ta va mutati impreuna.Atunci ce sa mai zic eu???Dupa 23 ani de viata in USA,las TOTUL in urma mea si ma mut definitiv la iubita mea Samadhi in Germania.Asta poate nu-i act de curaj....cati din voi ati face asta???

Iubirea insa nu tine cont de distante si varste si in plus nu are lanturi .Dar unii se complac in situatia ce au si cred ca iubesc....de fapt pt ei e o rutina zilnica precum
si-ar pune zilnic pantofii si merege la un servici pe care-l si urasc in plus!
Dar iubirea e frumoasa si are magia ei anume,iti da acel sentiment ca esti indragostit/a si nimic nu-ti sta in cale,toata lumea e a ta.E cel mai frumos si etern sentiment din univers.
Vreau la fel sa spun ca relatia mea cu Samadhi nu a ramas doar la internet.Am fost la Muenchen la ea acasa,am stat impreuna 3 sapt. deci cum spunea cineva,real a devenit palpabila dragostea noastra.In fapt ne-am dat seama si mai mult cat de mult ne iubim si ca nu putem trai unul fara de celalalt.


Bravo tie de alegerea facuta si va urez la amandoi multa fericire si noroc si multa iubire,restul...nu conteaza,ai sa vezi ca vine de la sine fara macar sa gandesti.
Si in final este iarasi interesant felul in care admin publica o tema scrisa de un utilizator ce-si vrea...anonimatul....

PEACE&LOVE,
Little Eagle
"We don't want wars or ritches.We only want peace and love."
Red Cloud

























#37871 (raspuns la: #37767) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
raspuns la :« draga Lidia Z., iti doresc noroc in viata * » - de Lidia Z. la: 12/03/2005 02:11:10
(la: De ce critica femeile barbatii ?)
T.C.« draga Lidia Z., iti doresc noroc in viata »

L.Z.iti multumesc pentru urare !

T.C.« Sincer, imi pare rau pentru problemele pe care, probabil, le ai. Rezulta clar asta, din inversunarea gratuita, din puiul de feminism (a se citi extremism) ce razbate pana aici, la mine, in Vitan. »


L.Z.Nu sint nici feminista (absolut de loc !) si nici probleme speciale nu am... Sint casatorita cu acelasi om de mai bine de 28 de ani, si in acesti ani m-am realizat atit ca sotie si ca mama avind in plus o viata profesionala bogata.
Ceea ce am spus despre conditiile de viata a femeilor este adavarat ...si nu am citat decit citeva exemple benine !

T.C. « Pe de alta parte, esti pe langa subiect. »

L.Z. Stiu insa subiectul expus il gaseam de o nulitate rara … cum vad ca esti d-ta autorul… autor vexat si cu egoul ranit pina acolo in Vitan… m-am hotarit sa-ti analizez capodopera….

T.C:« Citeste ce vrea subiectul, apoi da-ti cu parerea. Poti ? »

L.Z.Da !


T.C.“Observam in jurul nostru cazuri nenumarate in care femeile critica barbatii !”


L.Z.Rari sint cei care accepta critica cu zimbetul pe buze… cu atit mai mult ca punctele noastre slabe sint scoase in evidenta. Insa nu avem dreptate de a nu tine seama de critica caci ea poate fi o excelenta sursa de informatie despre persoana noastra !
Nu este oare expresia unei priviri exterioare puse pe noi ? A fi luata ca un atac personal este o lipsa de maturitate !
Critica altora este vitala caci ne ajuta sa discernäm ceea ce nu este in ordine in conduita noastra. Mînia si resentimentele se acumuleaza cind nu permitem celor din jurul nostru de a ne critica !

T.C.« Mai intai sunt cele divortate, care cred ca toti barbatii sunt la fel si judeca pe cei din jur prin prisma experientei personale. De ce ? »

L.Z.In primul rind cu persoanele care traiesc momente penibile ca de exemplu un divort, ar trebui sa fim indulgenti, temperati si generosi.
O femeie (sau un barbat) care divorteaza este o persoana ranita. De a pune intrebarea « de ce judeca pe cei din jur prin prisma experientei personale » inseamna ca d-ta n-ai nici cea mai vaga idée de ceea ce se numeste psychologia !
Comportamentul fiecärei fiinte (fie el barbat sau femeie) este conditionat si afectat de ranile pe care le-am primit inca din primii ani de viata !
In cazul unui divort, ruptura si rana facuta ar fi putut fi acceptabila daca n-ar fi fost cauzata de celalalt.


T.C.« Nu au puterea sa vada ca fiecare om e un univers aparte ? »

L.Z. Nu, nu au putere ! Cind treci prin momente de extrema suferinta nu mai ai nici puterea si nici luciditatea sa vezi ....
ma intreb totusi de ce d-ta nu ai puterea de a vedea ca « fiecare om e un univers aparte » fara sa-l judeci. Ma intreb de ce tragi in ambulante si strivesti ranitii ? (iti atrag atentia ca este o metafora nu cumva sa cauti ambulante pe ulita !)
Pina aici textul d-tale mai avea un sens … insa de aici urmeaza o serie de intrebari pe care ti le pui si care reflecta … amaraciune si
«experiente personale » nedigerate……

T.C. « Apoi sunt cele care se lamenteaza incontinuu, se plang mereu - casatorite fiind, dar nu fac nimic pentru asta. »

L.Z. euh… nu fac nimic pentru asta ???? pentru care « asta » ? Frazä fara sens !

T.C.« Le face mai bine postura de suferind, in care "culeg" intelegerea si compasiunea unora, decat sa "rupa pisica" ? De ce nu divorteaza, sau de ce nu incearca o schimbare radicala in casnicie ?»


L.Z......mda… cred intradevar ca pentru a intelege si a ne putea da parerea la fraza asta ar trebui sa stim mai multe despre « persoana » respectiva caci fara alte detalii nu putem stii cine are dreptate : nevasta care se plinge, vecinii care asculta si o inteleg sau pisica care se catara in copaci in loc sa se lase rupta !!!


T.C.« Eu cred ca suferinta benevola ridicata la rang de virtute ascunde rani adanci, ce fac ca pastrarea si dezvoltarea, eventual salvarea valorilor "Casa si familie" sa nu aiba nici o sansa in fata hranirii orgoliului personal »

L.Z. Uuuuulaaaaaa….. mai pus pe fund cu asa o profunda cugetare !!!! De unde ai scos-o ???

Daca am priceput bine ceea ce doresti este ca femeia in loc sa se plinga si sa sufere sa stringa din dinti si sa se sacrifice pe altarul « Casa si familie » si sa termine ciorba din farfurie ca-i place sau ca nu-i place.

Nu te cunosc dar sa-ti spun sincer ca mi-e mila de nevasta d-tale !

Lidia Z.
#39206 (raspuns la: #39163) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce se poate spune despre subiect - de carapiscum la: 23/03/2005 04:53:30
(la: Cata importanta are diferenta mare de varsta intre parteneri?)
Ar fi f. multe de spus pe marginea acestei teme si cred ca eu sunt in masura sa dau unele raspunsuri la unele intrebari (nu la toate) deoarece "din intamplare" am fost casatorit cu o femeie mult mai in varsta decat mine, cam cu vreo 14 ani. Asta s-a intamplat nu de mult, unii dintre voi deja ati aflat de problemele mele. Din pacate pt. amandoi, adica atat pt. mine cat si pt. sotia mea, am ajuns in final sa spun ca "n-a fost sa fie", sau ceva de genul asta. Oricat am incercat eu si ea sa ne potrivim si sa ne completam reciproc, oricat ne-am iubit noi la inceput, diferentele mari in mentalitati, in gandire si in felul de a privi viata in general au fost insurmontabile. Ceea ce spun aici nu se vrea a fi un fel de manual bun de citit in cazuri ca al meu, nu consider ca preferintele, experientele sau cunostintele acumulate de unii sau de altii pot fi un suport destul de temeinic care trebuie insusit 100%. Este o vorba: "fiecare caz cu necazul lui".
Am putea pleca in aceasta dezbatere de la ceea ce-si doresc cei doi la inceputul sau chiar inainte de inceputul relatiei lor caci mi se pare a fi extrem de important aspectul asta. Daca cei doi n-au dorinte, idealuri si principii comune, mi se pare ca e extrem de dificil (daca nu chiar imposibil) de realizat ceva trainic si de lunga durata. Mai devreme sau mai tarziu ies la iveala refularile pt. neimpliniri, pt. idealurile naruite si desigur pt. principiile personale incalcate in numele unei iubiri pe care oricum n-o poti intelege. Cred ca a fi onest cu tine insuti, inainte de a lua decizia casatoriei cu cineva mai in varsta decat tine, este capital. Daca nu te minti din start gandindu-te ca poate o sa fie bine chiar daca trebuie sa treci/calci peste principiile proprii, atunci pastrezi o sansa reala de a nu forta lucrurile pana acolo incat sa-ti para rau mai tarziu pt. decizia ta. Insa asa cum se stie, de cele mai multe ori nu tinem cont de absolut nimic atunci cand vine vorba de persoana pe care o iubim. Suntem in stare de orice, ne dam "rotunzi" si a-toate-stiutori, ajungem chiar sa credem ca tot ce zboara se mananca (inclusiv vreun boeing de nu stiu cate milioane de $) si in final nu mai vedem fata reala a relatiei pe care o s-o intemeiem, ci un fel de proiectie a mintii noastre. Asta inseamna insa nu numai ca te minti pe tine insuti, dar si pe persoana careia i se adreseaza sentimentele si trairile tale, ceea ce este extrem de grav oricum am intoarce-o noi.
In privinta interesului de care vorbea gazda acestui subiect, eu consider (si cred ca pe buna dreptate) ca inca nu s-a nascut pe acest pamant vreun om care sa nu aiba un anumit interes vis-a-vis de consoarta: fie ca e vorba de returnarea iubirii prin gesturi, vorbe si acte de tot felul- vorbesc de impartasirea iubirii; fie ca e vorba de egoismul uman care cere fara a da la fel inapoi; fie ca e vorba de sentimentul de stabilitate sau de forta oferit de celalalt; fie ca e vorba de dorinta de manifestare a puterii fata de o persoana mai slaba; fie ca e vorba de a procrea; fie ca e vorba de a avea pe cineva alaturi pt. a nu duce o viata in singuratate; fie ca e vorba de "intr-ajutorare"; fie ca e vorba de placerile sexuale; fie ca e vorba de atingerea unor scopuri materiale; toata lumea "VREA CEVA ANUME" atunci cand se casatoreste! Prin urmare nu cred ca se poate vorbi de relatie dezinteresata in nici un caz anume. Ca sa stam si sa calculam acuma daca persoanele ce o fac dintr-un anumit scop sunt sau nu indreptatite, sau daca este scuzabila purtarea lor privit prin prisma iubirii pe care ele insele aceste persoane cred ca o manifesta, nu stiu in ce masura este relevant. Poate par un pic negativist si desigur ca o sa mi se puna in vedere faptul ca am trecut (inca mai trec) printr-un proces care mi-a afectat serios modul de abordare a vietii la plural, insa ce vreau sa va asigur ca n-am nici un fel de resentimente fata de nimeni si inca nu m-am demoralizat si nu m-am schimbat intru atat incat sa nu mai accept iubirea ca sentiment unic si desavarsit. NU, ce vreau sa spun e ca iubirea manifestata interuman este o copie infidela a iubirii divine manifestata fata de noi. Diferenta consta in faptul ca iubirea lui Dumnezeu este creatoare, in timp ce iubirea omului fata de om este de multe ori distructiva- asta pt. ca, asa cum am spus mai sus, primeaza interesul. Da, recunosc ca si eu la randul meu am urmarit anumite interesuri cand m-am casatorit cu o femeie mai in varsta decat mine, altele decat cele materiale dar interesuri. La fel si ea a urmarit anumite scopuri cand s-a casatorit cu mine, ca daca n-ar fi avut nimic de urmarit inseamna ca nici nu s-ar fi casatorit cu mine. Vreau sa scot in evidenta doar esenta, asa cum spuneam nu are o mare relevanta ce anume a dorit unul sau celalalt. Spunea un scriitor francez, al carui nume nu mi-l amintesc acum, ca iubirea e una singura dar exista mii de copii diferite. Inclin sa-i dau dreptate, sentimentul de iubire socotit/judecat la modul absolut este unul singur, difera doar modul in care acesta este pus in practica de la caz la caz si de la persoana la persoana.
In ce priveste diferentele intelectuale..., sa avem pardon dar in opinia mea cine se crede superior pe motiv ca are mai multa scoala decat altii n-o sa-si gaseasca niciodata locul intre semeni. Generalizez fiindca e o chestiune care nu se refera exclusiv la problemele familiale. Diferentele acestea "de pregatire, de educatie, de medii din care provin cei doi" sunt create artificial in momentul in care unul sau altul tine sa domine. Am intalnit profesori universitari care stateau de vorba cu intelectuali la fel si cu opincari, oameni pe care nivelul de cultura acumulat i-a facut sa inteleaga esenta vietii, anume "curatenia" sufletului unui om indiferent de patura sociala din care provine. Si cred ca cu asta am spus totul. Cine invatat fiind inca n-a inteles importanta curateniei spirituale/sufletesti a omului, atunci si-a capatat diplomele pe ochi frumosi. Revin, si cu asta inchei, exista la noi la romani anumite retineri legate de ceea ce spunea gazda forumului, retineri manifestate ca urmare a impamantenirii ideilor preconcepute, asa cum bine remarca cineva inaintea mea. Cine uzeaza de ele creaza aceste diferente artificial, adica "face din tantar armasar".
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
OmuletulGoma - de SSDD la: 08/05/2005 01:20:21
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
ma bucur ca putem continua discutia:
cat priveste argumentele care ar suporta moralitatea practicilor homosexuale eu spun asa: atat timp cat morala crestina isi are bazele in vechiul si noul testament, si atat timp cat Dumnezeu a pedepsit "cu foc si pucioasa" cele dou cetati pentru practicile lor (asta include sexul anal cu femei) ma astept ca nu le va incuraja nici de acum inainte. Bazandu-ma pe acest precedent cred deja stim cine pe cine va judeca si de ce; nu vad, in baza principiilor morale la care am facut referinta mai sus, de ce am judeca sau condamna. cred ca intelegi, si intelegeti si voi care doar cititi aceste randuri ca nu judec, si nu-i condamn.....dar nu aprob si nu incurajez....inca o data, cred ca relatiile sexuale cu caracter homosexual sunt imorale dintr-un punct de vedere crestin.

cat priveste cunillingusul si felatia cred ca sunt intr-o zona destul de gri, cred ca atat timp cat sunt folosite ca forplay, adica mai mult ca mijloc nu ca scop, nu vad ce li s-ar putea reprosa,la fel si restul, pene, petale de trandafiri, alte jucarii inprovizate sau nu....
se poate lua ca referinta ideea ca sotul trebuie sa ia in considerare si necesitatile sotiei, sa se adaptezed astfel ca partea intima a relatiei lor sa fi placuta si pentru ea, sa nu se ajunga la automatisme. amandoi trebuie sa aiba consideratie pentru nevoile celuilalt, sa nu abuzeze unul de celalalt. Daca criterii cu caracter financiar(venit, cheltuieli), social( cariera, relocari), medical, etc, intervin , ei trebuie sa se adapteze, sa inteleaga si sa se inteleaga...in final este vorba de o uniune bazata pe prietenie si nu pe sex....sexul este doar parte din contract dar are clauze....
Referitor la casatorie:
-statutul casatoriei din punctul de vedere al societatii in care traim este foarte fexibil...dupa cum stiti, in Canada, societatea fiind mai putin puritata, casatorii intre gay si lesbiene au avut loc; vreau sa subliniez ca sunt casatorii civile!
-prin prisma bisericii, casatoria religioasa este un act supranatural prin care trupul lui si al ei, sub directa actiune a spiritului sfant, se transforma intr-un singur trup care va fi adapostul a doua suflete, un acoperis pentru doi.... fiind un act supranatural savarsit de Dumnezeu, scriptura ne spune: "ce dumnezeu a unit omul sa nu desparta" deci divortul este considerat invalid si orice casatorie dupa un divort este considerata imorala fiindca implica adulter.
Vis a vis de valabilitatea casatoriei in alte biserici...trebuie sa stiti ca atat timp cat casatoria (prima, singura daca vreti) este in fata lui Dumnezeu are aceeasi valoare, ca alte biserici practica sau accepta divortul asta cred ca-i o responsabilitate care si-o asuma si faptul ca cineva isi asuma responsibilitatea pentru un act nu il face mai moral si nu-i scuza pe cei implicati.

nu fac greseala de ai amesteca, tot ce spun este ca pacatul trupesc este tot pacat trupesc indiferent cum este practicat.

-"de ce crezi ca pe majoritatea barbatilor heterosexuali ii stimuleaza observarea unui act homosexual - lesbianismul?"

nu sunt psihiatru, nici psiholog, nu-mi permit sa comentez din acel punct de vedere. nu vad ca moral sa privesti pe altii avand sex....si nu vad ca moral practicarea sexului in public....nu stiu daca asta te ajuta cumva sa intelegi pozitia de pe care vad eu lumea.

#47487 (raspuns la: #47402) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
esti om cu mine sunt om cu tine :cD )))))) - de Rien 2 Loin la: 19/05/2005 23:24:32
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Om bun,

:c) avand in vedere ca eu sunt gay te inteleg perfect cand multumesti lui Dumnezeu ca suntem diferiti :c))). Pana si eu as vrea sa fiu diferit de mine :c).
Si mai multumeste-i lui Dumnezeu cu ocazia asta si din partea mea c-ai lombosciatica aia ca ma scuteste de-o piatra, desi la cati bolovani am luat "un caillou" nu mai conteaza.

Da Om bun, rad :c))). Dar am o revelatie. Pentru ca suntem atat de respinsi si declarati "inexistenti", suntem atat de putin intelesi si cunoscuti. Intrebarile tale ma uimesc, si-mi explica repulsia celorlalti. Tot ce nu stim ne provoaca instinctiv frica.
Si pentru ca mi-esti simpatic, si ca nu ne aude lumea o sa-ti povestesc putin cum stau lucrurile. Simplificand puternic lucrurile, dar puternic, ele stau cam asa:

1. Homosexualii se impart in 3 mari categorii:
a. Activi (nu-ti explic ce-nseamna :c) te las sa-ti imaginezi)
b. Pasivi (ce-ti imaginezi tu e gresit, deci o sa-ti explic)
c Versatili( cei mai multi...stai ca spun tot...)

TOTI, dar toti au erectie si ejaculeaza. Homo sau nu (in afara greselilor naturii, ma refer la hermafroditi) suntem toti barbati si functionam la fel. Avem aceleasi placeri. (stiu te ingrozesti, dar nu suntem chiar atat de diferiti pe cat crezi tu :c), permite-mi sa te-ntristez). Deci activ, pasiv sau versatil scopul final este orgasmul si ejacularea (nu vorbim aci de orgasmul "uscat", e foarte rar).

Cei eminamente pasivi sau numai activi sunt putini. Marea majoritate sunt versatili. Asta inseamna, fie ca din punct de vedere sexual schimba pozitia, fie ca, pur si simplu (si astia-s cei mai multi), nu fac de loc sex anal in nici una din posturi. Sexul (homosexual sau nu) nu se reduce la cele 15-20 minute de penetrare, ci inseamna mai ales tot "jocul" dinainte. Deci totul se bazeaza pe "explorarea" corpului partenerului, masturbare reciproca si felatie (reciproca sau nu), iar multi din homosexuali se reduc la asta.

In ceea ce priveste "feeling"-ul, nu stiu de unde vine asta dar 90% din homosexuali cauta un partener viril ( un barbat normal), multi urasc efeminatii. Si e evident daca stai sa te gandesti. Pai daca mi-ar place ceva asemanator cu o femeie, atunci mai bine "ma incurc" cu una adevarata, nu cu o chestie care aduce a fi femeie. Cunosc multe cupluri de homosexuali, despre care n-ai zice (in afara de aspectul mult mai ingrijit) ca sunt gay. Amandoi arata a barbati normali si virili. Cu prietenul meu fac sport, bem bere (si nu numai), gatim, ne luptam in trante greco-romane in joaca, ne dominam unul pe celalalt, dam mana, urcam pe munte, ne certam si ne impacam ca barbatii... si inca ceva in plus... ne purtam unul cu altul cum te porti cu un barbat, fiecare ca barbatul care este el... dar ne si protejam reciproc, consolam, sustinem... formam un cuplu...

Iti promiteam ca-ti explic ce-i cu pasivii... de fapt mai pe larg cu sexul anal la barbati. Exista glanda prostata, care este una din cele mai puternice zone erogene ale corpului masculin (nu eu, ci medicii spun). Pacatul ei e ca se afla-n ... acolo. Sexul anal la barbat stimuleaza, maseaza aceasta glanda care, cu putina tehnica, produce niste senzatii extrem de puternice. De altfel e cunoscut ca atunci cand te masturbezi (si nu trebuie sa fii gay ca s-o fi facut-o) si, in momentul ejacularii, masezi energic zona dintre testicule si anus, senzatia e mult amplificata... tocmai pentru ca masezi prostata, chiar daca mai slab, din exterior. Sunt multi barbati hetero care apreciaza un deget al partenerei in anus...
Iar restul de sex homoseual, felatii, masturbare reciproca, stimularea zonelor erogene, etc sunt la fel ca si cu o femeie. Avantajul la barbati e ca nu-ti poate spune peste 10 ani la divort "si sa stii ca toate orgasmele mele au fost simulate" :c))). In plus, partenerul este cineva ca tine care cunoaste bine fiziologia si zonele tale erogene.

Inca o chestie: homosexualii nu se vad!!! ceea ce vezi tu este probabil 5-10% din homosexualii pe care i-ai intalnit. Marea lor majoritate sunt atat de normali si naturali ca n-ai zice niciodata. Statistica spune ca 10 pana la 15 procente dintre barbati sunt homosexuali. Uite-te in jurul tau si numara. Fiecare al zecelea...

Stii ce, om bun... sunt convins ca piatra aia de n'ai aruncat-o tu mi se va intaorce inzecit acum... Dar poate-o folosi la ceva...

Am si eu o intrebare, ce crezi tu, ce simti tu fata de un gay? Ai putea fii prieten cu unul? Ai putea iesi la o bere (inocenta Doamne Fereste!) cu unul. Cum vezi tu un homo ?

Bonne lecture :c)

P.S.
Sunt plecat de maine pana luni, asa ca nu dati oameni buni ca nici nu o sa aveti satisfactia ca m-ati ranit. Raniti-ma marti va rog...

#49923 (raspuns la: #49744) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce poate fi de fapt mai curat? - de cico la: 12/06/2005 04:48:00
(la: Ati facut vreodata sex oral ?)
Deci daca pupi pe o fata care practica sexul oral automat ii dai "binetze" si celuilalt iubit :)

Dar cind saruti pe gura, cum de nu te-ntrebi niciodata de cite ori o fi vomat celalalt? ;) Mai zic unii ca ce-i intre picioare miroase orice-ai face. Logic insa, in conditii igienice similare, sexul fiecaruia poate arata mai curat decit ii e gura. Ai pe putin tot atit de multe motive sa te-ngrozesti de ce e sau ce trece (la propriu) prin ...gura celuilalt.

ps Sexul oral si cel anal sint lucruri total diferite, sa nu le punem totusi in aceeasi barca.
#54444 (raspuns la: #52291) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sexul oral poate fi o cheie - de rac la: 16/08/2005 15:46:19
(la: Ati facut vreodata sex oral ?)
In sensul ca e posibil ca el sa-si doreasca asta foarte mult, iar de aici pana la inselaciune nu mai e decat un pas. Dar, rezolvarea poate veni cand ea ii ofera ceea ce-si doreste el si astfel nu mai e nevoit sa "sara gardul".
Personal, am auzit de un caz, petrecut demult in care, plecand de la lipsa de "oralitate", s-a ajuns pe drumul catre divort.
Pe de alta parte, orice cuplu are nevoie de ceva nou mereu, ca intervine plictiseala...
R&B : divortul este, in primu - de marymary la: 07/09/2005 20:48:03
(la: Divortul, un esec?)
R&B : divortul este, in primul rand, un eveniment infinit de trist.e adevarat ca dupa un timp poate aparea ca o eliberare, ca un castig sau, dimpotriva, ca o mare pierdere.dar in momentul in care il traiesti, e trist.am fost deseori in sali de judecata, in timpul proceselor de divort si e trist.
un divort poate spune multe despre un om.un tip care afirma "divortez pentru ca sotia mea nu are forme de femeie" e un tip nasol.sau 2 oameni care in numele iubirii ce i-a unit impart cu mare scandal setul de tacamuri sunt 2 oameni care nici nu meritau tacamurile alea.
sa fie divortul un semn de putere interioara?sau un esec?e asa cum spunea profu meu de fizica : am castigat o pierdere sau am pierdut un castig.
e trist sa stii ca oamenii nu se mai iubesc si se despart.divortul e doar o despartire pe care avocatii o numesc divort.
Trauma - de Bridget la: 09/09/2005 13:00:51
(la: Divortul, un esec?)
Oricum ai da-o, divortul e o trauma. Totusi, din punctul meu de vedere, cred ca se impune nu numai cand e vorba de stari de tensiune sau chiar violenta, ci si atunci cand partenerii nu au multe in comun, doar o tacere fara de sfarsit in doi. De ce duc casnicia mai departe? Din obisnuinta, din teama de necunoscut, din inertie, poate dintr-un soi de bunavointa unul fata de celalalt. Devine un soi de cooperativa de intrajutorare, avand ca scop, eventual, echilibrul si bunastarea copiilor, cand este cazul. Totul pare calm, uneori chiar este, dar apar rabufniri cand te astepti mai putin si aparent fara motiv, greu controlabile. Nu stiu cum va merge o astfel de casnicie mai tarziu, cand batranetea isi va cere drepturile, cand bolile si neputinta vor deveni suverane. Poate la fel ca pana atunci, poate cu mai multa mila si intelegere. Ceea ce pot sa-ti confirm este ca intradevar acea casnicie are la baza o enorma eroare in perceperea valorilor si este de preferat o limpezire a situatiei cat mai curand, cu atat mai repede cu cat nu sunt copii la mijloc.
Sa ai putere sa treci cat mai usor!
Divortul este calea legala pe - de Cassandra la: 11/09/2005 13:30:00
(la: Divortul, un esec?)
Divortul este calea legala pentru a desface o uniune esuata. Este foarte greu sa generalizam cind e vorba de divort, fiecare caz are particularitatile sale. Cert este insa ca de multe ori a lua decizia mai ales in cazul femeii, este un act de curaj. Pot sa-ti dau un exemplu concret - ea si el sint o pereche casatoriti de pese 15 ani, nu au copii. Ea este o fata excelenta, muncitoare si inteligenta. Pe el nu il cunosc deci tot ce-ti spun este parerea unilaterala, din povestirile ei. Ea spune ca nu-l mai iubeste, mai mult ca nu-l mai suporta desi nu vorbeste rau niciodata de el. Spune ca el o iubeste si nu poate sa traiasca fara ea. Ca a incercat sa discute cu el despre separare, dar el nici nu vrea sa auda. Ea lupta sa accepte situatia si sa ramina cu el dar spune ca ii este din ce in ce mai greu. Nici unul din cei doi nu are relatii extraconjugale. Poate cineva din afara nici nu intelege dar ea trece printr-o perioada foarte stresanta pe de-o parte nu ii place ideea de a rupe o relatie indelungata si pe de alta nu mai suporta viata pe care o duce. In plus nu poate rationa cu el, mereu raspunsul lui este "eu fara tine nu pot trai".
Dupa aproximativ un an de indecizie, ea l-a parasit (pentru ea este foarte greu pentru ca tot ce au sint ale sotului si ea traieste dintr-un salariu mic) si desi greu, a facut-o, si se pare ca el poate sa traiasca fara ea. Dupa mine, a fost un act de curaj si de invingere a tendintei de a ne complace in multe situatii neplacute. Daca el ar fi un individ agresiv, scandalagiu, sau ar fi avut relatii extramatrimoniale, decizia i-ar fi fost mai usoara.

Fiecare caz este diferit si nu putem da reguli generale. Dar divortul sau chiar faptul ca unul din cei doi angajati intr-o relatie de casnicie se gindeste la divort, este semnul clar al unei relatii care cu greu poate reveni la ce a fost odata chiar daca doar aparent, o relatie promitatoare.
Mult noroc si ...curaj. E bine ca nu sint copii la mijloc, ei sint cei care sufera cel mai tare de pe urma divortului.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...