comentarii

prin focul dulce si nestins


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie - de JCC la: 13/10/2003 14:27:36
(la: Cele mai frumoase poezii)
Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tara mea de glorii, tara mea de dor?
Bratele nervoase, arma de tarie,
La trecutu-ti mare, mare viitor!
Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,
Daca fiii-ti mindri aste le nutresc;
Căci ramine stinca, desi moare valul,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Vis de razbunare negru ca mormintul
Spada ta de sânge dusman fumegind,
Si deasupra idrei fluture ca vintul
Visul tau de glorii falnic triumfind,
Spuna lumii large steaguri tricolore,
Spuna ce-i poporul mare, romanesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vilvoare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ingerul iubirii, ingerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surizind,
Ce pe Marte-n glorii să orbeasca-l face,
Când cu lampa-i zboara lumea luminind,
El pe sinu-ti vergin inca să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu il stringe-n brate, tu îi fă altare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tinara mireasa, mama cu amor!
Fiii tai traiasca numai în fratie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,
Viata în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet romanesc,
Vis de vitejie, fala si mindrie,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc!

Eminescu
MIHAI EMINESCU - Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie - de Catalina Bader la: 08/11/2003 06:39:48
(la: ROMANIA)
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tara mea de glorii, tara mea de dor?
Bratele nervoase, arma de tarie,
La trecutu-ti mare, mare viitor!
Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,
Daca fiii-ti mindri aste le nutresc;
Căci ramine stinca, desi moare valul,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Vis de razbunare negru ca mormintul
Spada ta de sânge dusman fumegind,
Si deasupra idrei fluture ca vintul
Visul tau de glorii falnic triumfind,
Spuna lumii large steaguri tricolore,
Spuna ce-i poporul mare, romanesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vilvoare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ingerul iubirii, ingerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surizind,
Ce pe Marte-n glorii să orbeasca-l face,
Când cu lampa-i zboara lumea luminind,
El pe sinu-ti vergin inca să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu il stringe-n brate, tu îi fă altare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tinara mireasa, mama cu amor!
Fiii tai traiasca numai în fratie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,
Viata în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet romanesc,
Vis de vitejie, fala si mindrie,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc!
#3709 (raspuns la: #3693) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sara pe deal ...tot a lui Paunescu - de Ingrid la: 22/11/2003 11:09:02
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sara pe deal
Iese amurg dintr-o bataie de clopot
caii culeg iarba din ultimul tropot,
pasari adorm daca amurgul le-atinge,
sus la izvor, sus la obirsie, ninge.

Case cuprind sufletul zilnicei fringeri,
oamenii sint umbre tacute de ingeri,
nimeni aici legea cereasca n-o calca,
sufletu-n plop, trupul se-apleaca in salca.

S-a auzit de peste uliti o veste,
un nou nascut viu intr-o iesle mai este,
lemne de foc, oarbe carute mai cara,
ultim sarut, ca o pecete de ceara.

Misticul sat luneca in rugaciune,
nimeni nimic, inspre pamant nu mai spune,
toate se-ntorc ireductibil spre ceruri,
florile tin sipete de adevaruri.

Iarasi amurg, dangatul parca revarsa,
cucii dispar langa clopotnita arsa,
cade-n fintini ziua sa urce iar, miine,
in amintiri satul miroase a piine.

In cimitir, oile nu mai pasc iarba,
mieii o pasc, pofta din ei este oarba,
nevinovati, anii se-ncarca de vina
cum ne-ating, fiintele cum le declina.

Sara pe deal seamana cel mai ades cu
sara pe deal cum o scria Eminescu
sara pe deal e si-aici cum si-ntr-insul,
sara pe deal, fetisizindu-ne plinsul.

Sara pe deal, parte din noaptea eterna,
sara pe deal, capul se-apleaca pe perna,
sara pe deal, totul deodata invie,
sara pe deal, muzica din poezie.

Caii in apus pasc magnetismul chindiei,
omului bun, casa puternica fie-i,
noi intre noi sa mai gustam cat se poate
sara pe deal, cea mai de pret dintre toate.

Si sa privim cerul cu tragice stele,
care mai ia forma poruncilor grele,
oamenii trec, nici nu vom sti unde pleaca,
iar dupa ei se mai aude o toaca.

Urmele lor sint sau copiii sau munca,
intr-un temei lasa intreaga porunca,
sara pe deal nu e dacat un amestic
de fabulos, de nebunesc si domestic.

Ziua s-a stins, zeama de zarzara cruda,
tipa guzgani, cine-are timp sa-i auda,
carii batrini de-o vesnicie lucreaza,
printre copii zgomotul lor isca groaza.

Daca intinzi mana cu-o mica lumina
ai sa si simti vrejuri crescind in gradina,
niste pindari, haulituri isi arunca,
fetele mari grup se intorc de la lunca.

Poarta in sini dorul de-o mana barbata,
cei cautati mult mai tarziu se arata,
podul pe rau scirtie si se indoaie,
mustele bat, semn de-nnorare si ploaie.

Lina-n fuior in turbioane se leaga,
creste-n dovleci dor de saminta intreaga,
parca de ieri luna rasare-nspre miine,
plange-un copil, sau parca latra un caine.

Plaurii morti, cresc dintr-o apa uitata,
sfinti intelepti celor cuminti li se-arata,
sara pe deal, uite un minz care moare,
suflet din el, ca si o seara apare.

Dulce-albastrui cauta suflet de iapa,
ea nu mai e, alta va sti sa-l inceapa,
ultimi copii striga pe ulita noastra,
blinde bunici ii insotesc din fereastra.

Sara pe deal, cumpana sinea nu-si strica,
sara pe deal e ca un duh de bunica,
fruct zemuit imprastiat pe tot locul,
coacem porumb, unde ai nostri fac focul.

Sara pe deal, dulce vinare de vara,
azi nici un om nu are dreptul sa moara,
sara pe deal, fum doborit dintr-un sfesnic,
cade pe om, parca-ntrupindu-si-l vesnic.

Sara pe deal, cinepa fumega bice,
cei pedepsiti, nu au curajul s-o strice,
toate ramin, precum au fost in natura,
starea de om trece spre starea cea pura.

Sara pe deal, spune ca asta ni-i rostul,
sa o numim suflet din sufletul nostru,
sara pe deal, sufletul mare al lumii,
sara pe deal, ochii in lacrimi ai mumii.

Iar cand noi toti vom murmura ce ne doare,
tu sa ne dai o crestineasca iertare,
sara pe deal, nu a murit idealul,
sintem aici: Oamenii..Sara..Si Dealul.


Testamentul lui Arghezi...intreg - de Madalina la: 22/11/2003 20:45:05
(la: Poezii !!)
Poezia se numeste "Testament" si este intr-adevar superba! Asa incit, iat-o intreaga...cu toata placerea!

Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte,
Decât un nume adunat pe o carte,
In seara razvratita care vine
De la strabunii mei pana la tine,
Prin rapi si gropi adanci
Suite de batranii mei pe brinci
Si care, tinar, sã le urci te-asteapta
Cartea mea-i, fiule, o treapta.

Aseaz-o cu credinta capatai.
Ea e hrisovul vostru cel dintai.
Al robilor cu saricile, pline
De osemintele varsate-n mine.

Ca sã schimoam, acum, intaia oara
Sapa-n condei si brazda-n calimara
Batranii au adunat, printre plavani,
Sudoarea muncii sutelor de ani.
Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite
Si leagane urmasilor stapani.
Si, framantate mii de saptamani
Le-am prefecut în versuri si-n icoane,
Facui din zdrente muguri si coroane.
Veninul strans l-am preschimbat în miere,
Lasand intreaga dulcea lui putere
Am luat ocara, si torcand usure
Am pus-o când sã-mbie, când sã-njure.
Am luat cenusa mortilor din vatra
Si am fãcut-o Dumnezeu de piatra,
Hotar inalt, cu doua lumi pe poale,
Pazand în piscul datoriei tale.

Durerea noastra surda si amara
O gramadii pe-o singura vioara,
Pe care ascultand-o a jucat
Stapanul, ca un tap Injunghiat.
Din bube, mucegaiuri si noroi
Iscat-am frumuseti si preturi noi.
Biciul rabdat se-ntoarce în cuvinte
Si izbaveste-ncet pedesitor
Odrasla vie-a crimei tuturor.
E-ndreptatirea ramurei obscure
lesita la lumina din padure
Si dand în varf, ca un ciorchin de negi
Rodul durerii de vecii intregi.

Intinsa lenesa pe canapea,
Domnita sufera în cartea mea.
Slova de foc si slova faurita
Imparechiate-n carte se marita,
Ca fierul cald imbratisat în cleste.
Robul a scris-o, Domnul o citeste,
Far-a cunoaste ca-n adancul ei
Zace mania bunilor mei.

#4953 (raspuns la: #4935) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
...de postul Craciunului! - de SB_one la: 30/11/2003 14:21:45
(la: Poezii !!)
SUNT PACATOS, PARINTE !
>
>La parintele Vintila
> Vine-Arvinte,cam sfios
> Si ii spune: - Fie-ti mila
> De un suflet pacatos
>
>Chiar in saptamina mare
> Cind tot omul e smerit-
> Si posteste cu'ndurare,
> Uite-am pacatuit !
>
>-Ai furat ? intreaba popa
> -Nu,pea sfinte !Fara vrere
> M-am dat diavolului, hopa
> C'o gradina de muiere !
>
>-Vai de mine, vai de mine...
> Greu pacat ai savirsit...
> Insa daca-mi spui cu cine,
> Poate fi-vei mintuit.
>
>-Nu pot, a raspuns Arvinte,-
> Sa-mi fac chinul si mai greu,-
> Nu pot s-o divulg, Parinte,
> Ca ma bate Dumnezeu !
>
>......Era'nalta si frumoasa,
> Parul blond si ochi de jar,
> Gura dulce,voluptoasa,
> Dintii de margaritar...
>
>-Nu cumva ai fost cu Tantzi
> Din Smirdan,de peste drum ?
> -Nu pot s-o divulg, ca Domnul
> Ma trazneste chiar acum !
>
>.....Si-avea flori la cingatoare,
> Trup de crin imbobocit,
> Mijlocel de fata mare,
> Numai buna de iubit..
>
>-Poate-ai fost cu Mitza Creatza
> Cea usoara ca un fulg ?
> Din Buzesti ? -Cere-mi si viata,
> Insa nu pot s-o divulg !
>
>......Durdulie, 'mbujorata,
> Numai cintec, numai joc,
> Cind te-a strins in brate-odata,
> Ai simtit in vine foc !
>
>-Mai, Arvinte-ai fost cu Leana
> Care sade pe Neptun ?
> -Sfinte, geaba-mi zgindari rana,
> Fiindca tot nu pot sa spun !
>
>.....O comoara tainuita,
> Fruct in dragoste scaldat,
> Toata plina de ispita,
> Toata plina de pacat ..
>
>- Bine,du-te ,mediteaza,
> Si vii miine,mai dispus,
>Domnul sa te aibe-n paza,
> -Sarut dreapta ! Si s-a dus .
>
>Ajungind in colt, ca vintu,
> S-a-ntilnit cu Calistrat
> Care l-a-ntrebat: - Prea Sfintul
> De pacat te-a dezlegat ?
>
>-Inca nu ! raspunse-Arvinte
> Foarte vesel si vioi,
> Dar aflai de la Parinte
#5543 (raspuns la: #5530) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vi s-a intamplat deja? - de (anonim) la: 03/12/2003 13:13:26
(la: Pe cine invitam la Luneta? Sariti cu sugestii!...)
Typical new age babble.. Dalai Lama si "maestrii" new age au sa arda in iad, impreuna cu toti fraierii care-au inghitit gogoritele lor.
Exemplul de urmat este numai Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care a spus "Eu sunt calea, adevarul si lumina; Nimeni nu va ajunge la Tatal, decat prin mine" (citat din memorie, dar cautati in Biblie).
Nu exista mantuire in afara Lui, in ciuda dulcilor si ametitoarelor doctrine orientale, sau a gunoiului "new age" care invata ca toti suntem dumnezeu. Vai de cei ce cred asta si se lipsesc de harul mantuitor al Dumnezeului adevarat al Bibliei Crestine. Mantuirea este o chestiune prea serioasa ca sa ne alegem crezul/religia dupa ceea ce ne-au spus mesageri platiti din occident, sau ce-am citit intr-o carte imprumutata de la vreun binevoitor.
Ca Romani, botezati in Biserica Ortodoxa sau Greco-Catolica, avem datoria sa intrebam mai intai pe preotii si calugarii nostrii (daca n-avem unul, deja e grav, dar reparabil), cum sta cazul cu salvarea sufletului, oare poate ea sa vina si de la Budha/Dalai Lama/Zoroastrii/new age/masonerie ?
Oare au fost toti inaintea noastra, de 2000 ani, niste prosti?
Care cultura a creat tot ce-i bun si de valoare in lume si nu numai in domeniul artei ci si a literaturii, tehnic, medicina, etc. ?
Putina atentie, dupa cum unui copil de 2 ani nu-i dam voie sa se joace cu focul, nici noi cei maturi nu trebuie sa ne jucam cu mantuirea.
#5940 (raspuns la: #2928) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Scoici cu ciuperci, (retzeta olandeza) - de sanjuro la: 15/12/2003 01:09:47
(la: Rubrica noua: Retete culinare)
Nu este rau sa avem o rubrica specializata, Daniel.
Imi revine onoarea sa deschid "balul" cu o retzeta cu care am castigat un bax de cafea SATI, dupa ce am trimis-o la un concurs pe un anumit site. Iat-o!

Scoici cu ciuperci (este un fel de prim fel -entre- si cantitatile sunt pentru 2 persoane:
- 50 grame unt (cred ca merge juma' unt, juma' ulei de masline)
- 2 cepe nu prea mari
- 150 grame ciuperci
- 2 rosii
- un catel,(mai mare) de usturoi
- 1/2 lingurita de praf de ardei dulce,(paprika);
- sare si piper
- 250 grame scoici fierte
- o lingura de patrunjel taiat marunt
- zeama de lamaie

Se taie ceapa "pestisori" si de rumeneste in unt. Ciupercile se curata, se se taie in felii subtiri si de adauga peste ceapa (se "rumenesc" cateva minute).
Intre timp se curata rosiile de coaja, se curata de seminte, se taie in bucatele mici. Se adauga rosiile peste amestecul de ceapa si ciuperci. Se adauga sare, piper, praful de ardei si usturoiul presat (sau taiat foarte-foarte marunt). Se lasa amestecul sa fiarba incet, la foc mic, timp de 10 minute. Se adauga scoicile fierte si se lasa 2-3 minute sa fiarba impreuna cu amestecul pregatit ca mai sus. Inainte de a se servi, se adauga patrunjelul si picaturi de zeama de lamaie (dupa gustul fiecaruia).
Se serveste cu franzela. Pofta buna!
Ca o remarca: cred ca este bine sa gatesti totul intr-o cratita "de
tuci"...ceapa si ciupercile sunt mai gustoase asa...

sanjuro
Punct(um) si de la capat(um) - de Dinu Lazar la: 20/03/2004 06:56:55
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Am mai vorbit aici de situl Punctum.ro

Aparitia lui si mai ales citeva elemente precise din "termeni legali si conditii" au declansat o sumedenie de miscari de trupe si de pareri pro si mai ales contra, din care o parte semnificativa pot fi citite cu interes la
http://www.badorgood.com/detailq.php?id=393

La o analiza la rece, mie punctum.ro mi se pare o initiativa grozava, ratata din start din cauza unei proaste gestiuni a stimulilor reali ( daca se intimpla aia ce fac, daca se scrie asa cum reactionez, daca se raspunde asta ce raspund, si care e religia mea si crezul meu, sau ii bag pe toti in ma-sa si nu-mi pasa si o sa-i bag in ceatza si s-or linisti poate cumva); asistam mai ales, lucru caracteristic oricarei intimplari in Ro, la o dezastruoasa politica de public relations.

Pot sa intuiesc ca cineva sau un numar de buni fotografi au vrut sa faca un sit de inalta calitate a lucrarilor, dupa standardele hotarite dar nespuse, in care sa expuna colegi de suferinta si sa fie analizate lucrarile acestora de cei ce ar putea sa aiba un cuvint mai adevarat de spus si sa aiba astfel un permanent feed back la lucrarile expuse.

In loc sa spuna in statut din prima mai nene, uite in jurul lui icsulescu sau pur si simplu pe motiv de simpatie reciproca la bere sau la idee se face o grupare formata din ics si igrec si noi gruparea credem ca o poza buna e neaparat asa si asa si un comentariu bun e asa si asa si cine nu se inscrie in aceste coordonate pa si pusi, au scris un regulament care aparent e OK dar care de fapt pacatuieste in niste puncte fundamentale.

In loc sa aiba curajul sa spuna uite, suntem astia si cream curentul cutare care are urmatoarele coordonate si credem cu tarie in ceea ce facem si cine vrea sa vina pe aici trebuie sa fie asa si asa, si daca vrei sa intri cu poze sau vorbe trebuie sa ai poze cu zimti, sau fara zimti, vorbe dulci, sau artzagoase, au pus fraza care toarna gaz peste foc in loc sa-l stinga sau macar sa-l controleze:

"6. Din lipsa de timp, juriul Punctum isi rezerva dreptul de a nu comenta sau justifica deciziile sale referitoare la formularele de inscriere primite. Indiferent care este decizia finala, nu veti primi din partea juriului comentarii la fotografiile trimise."

Adica dati voi poze, ca noi nu avem timp de vorbe si cind o sa le vedem daca o sa ne placa esti membru, daca nu, nu, dar nu vei sti in veci ce ne place si ce nu si mai ales de ce, ca noi cream aciulea, nu ne jucam.

In general, toate gruparile din arta, intotdeauna, au avut curajul sa-si asume cumva apartenenta si personalitatea si stilul; la noi nu, totul se abureste, in loc sa se spuna " asta e un sit cu poze asa si asa, nu au ce cauta incepatorii fara glagorie, salonarzii si editorialii" se lasa totul in ceata, trimite tu poze ca noi in voie tacem si daca ne placi, dar de obicei nu e cazu`, al nostru esti.

Alta chestie trista este :

"10. Daca se intimpla sa nu primiti acceptul, aceasta nu inseamna ca fotografiile Dvs. sunt slabe. Pur si simplu juriul Punctum nu a fost convins de acele fotografii pe care le-ati trimis, si nimic mai mult."

Cum se face convingerea asta a juriului, daca trebuie un peste de la Galati sau o felicitare de la Haarper`s iar nu se spune; sau un vinisor sau pe shestache? Trebuie sa fii membru al unui partid sau sa publici pe de-a moaca la 22 ori sa fii plin de Dileme...
Daca s-ar preciza clar, tehnic, stilistic, estetic, conceptual, cum devine cazul, poate lucrurile ar fi mai in avantajul tuturor.

Poate, poate, ciinii latra, caravana trece.

Trece lasind sperante:

"Va asteptam pe Punctum oricand fotografiile Dvs. vor fi mai convingatoare."

Dar noroc ca suntem in Ro, unde:

"Regulamentul de fata nu poate fi contestat."

Asa ca am vorbit si eu aici degeaba putin, mirindu-ma cum devine cazu` de niste oameni altfel extrem de onorabili si importanti, fara indoiala, pentru fotografia romaneasca, reusesc sa faca atitea valuri pe care nu se vor sui ca sa surfeze, ci care ii vor uda daca deja nu au facut-o.

Nu neaparat cine se pricepe senational la imagine trebuie sa se priceapa la cuvinte si la organizare; dar in toate cele trebuie sa ai simtul masurii si sa cauti oameni care sa se priceapa in niste domenii tot atit de bine ca tine in fotografie, si sa scrie un regulament si sa conceapa un crez explicit si sa organizeze de o maniera multumitoare treaba.

O initiativa care poate fi grozava, risca sa ridice impotriva sa niste valuri nemeritate.

Si daca ar fi numai valurile ar fi bine...

Pentru ca fraza asta ne da iar cu capu` de pereti:

"5. Va rugam sa trimiteti in formularul de inscriere fotografiile Dvs. cele mai bune, indiferent de stil, subiect, categorie, tehnica folosita etc"

Pai, ori la bal ori la spital.
Traiasca ghiveciu`!
Ashtept pupat piatza endependentzi, sa fac si io o poza...
#12453 (raspuns la: #12439) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
PACATUL HOMOSEXUALITATI - de (anonim) la: 24/05/2004 13:20:28
(la: Preoti homosexuali?)
Sfantul Ioan Gura de Aur
demasca si combate homosexualitatea
--------------------------------------------------------------------------------

de Protos. Nicodim Mandita


Inceputurile acestui pacat, ce nu s-ar cuveni nici sa fie numit pe buzele noastre, se pierde in negura istoriei. Daca autorul cel Sfant al celor cinci carti ale Sf. Scripturi, porunceste la Levitic cap. 18,22: "Sa nu te culci cu barbat ca si cu femeie, caci aceasta-i spurcaciune", se intelege clar ca aceasta faradelege era deja raspandita printre neamurile idolatre, in mijlocul carora trebuia sa traiasca poporul ales. Se prea poate ca acest pacat (sodomia) si idolatria au fost cauza pentru care Dumnezeu a poruncit lui Moise sa decimeze popoarele canaanite care au ocupat pamantul Fagaduintei" pana la intoarcerea "Poporului ales din robia Egiptului". Cea mai dura interventie a lui Dumnezeu in istorie pentru reprimarea acestei faradelegi strigatoare la cer, a fost pe la anii 3500 de la facerea lumii, in cazul distrugerii cu foc si pucioasa a Sodomei si Gomorei. Cu toate acestea, omenirea si-a urmat cursul ei patimas si multi au primit si au transmis mai departe aceasta mostenire a rusinii si a blestemului. Atat de puternic a fost zguduita lumea veche in urma catastrofei de la Sodoma, incat acest pacat care a fost cauza si-a insusit numirea de "sodomie", iar in zilele noastre poarta numirea moderna de "homosexualitate", ce cuprinde in sine perversiunile ambelor sexe. Este regretabil ca nici femeile nu au ramas neispitite de aceste tentatii erotice si istoria atesta ca inceputul s-a facut in insula greceasca Lesbos, iar aceasta practica a capatat numirea de "lesbianism", dupa numirea insulei de unde si-a facut aparitia.
Pe vremea Sf. Apostoli era in actualitate acest pacat printre neamurile idolatre ce se converteau la crestinism, si de aceea ei l-au combatut prin cuvant si scris. Daca in unele scrieri ale Noului Testament gasim locuri unde numai se aminteste in treacat despre acest pacat, in Epistola catre Romani 1, 26-27, a Sfantului Apostol Pavel, gasim un text care face amintire de aceasta practica nefireasca, comuna atat barbatilor cat si femeilor.
In cele ce urmeaza va vom prezenta textul comentat al acestui pasaj (Rom. 1, 26 27), facut de cel mai ilustru exeget si orator al Bisericii, Sf. Ioan Gura de Aur. Cu toate ca au trecut peste 1500 de ani de cand a scris acest tratat, el reprezinta cel mai profund studiu a ceea ce este homosexualitatea si a efectului de dezintegrare si distrugere a nucleului familial, si a schimbarii ireversibile a raportului si relatiilor dintre membrii societatii.
"Pentru aceea i-a dat pe ei Dumnezeu intru patimi de ocara, ca si femeile lor si-au schimbat randuiala cea fireasca, intru ceea ce este impotriva firii. Asijderea si barbatii lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti, s-au aprins intru pofta sa unul spre altul" (Rom. 1, 26,27).
Toate patimile omenesti sunt necinstite, dar mai cu seama nebunia dupa copii (sodomia), caci mai mult patimeste sufletul si se necinsteste in pacate, decat trupul in boli. Priveste cum ii lipseste si aici de orice iertare, dupa cum ii lipseste si in cele ale credintei. Femeilor le zice: "au schimbat randuiala firii" si prin urmare nu au ce raspunde, sau sa spuna "ca am fost impiedicate de impreunarea cea dupa lege" si nici ca nu au avut cu cine sa-si implineasca pofta si au fost silite de a se azvarli in aceasta turbare nebuna, caci expresia "au schimbat" se zice de cei ce au avut ce schimba, dupa cum atunci cand vorbea de credinta zicea "ca au schimbat adevarul lui Dumnezeu intru minciuna". Barbatilor iarasi le spune: "Lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti" ceea ce invedereaza acelasi lucru. Din aceasta cauza si pe femei ca si pe barbati ii lipseste de orice iertare, invinovatandu-i deopotriva, pentru ca nu numai ca au avut prilejul de a-si face poftele, si ca lasand la o parte ceea ce aveau, au ajuns la asemenea absurditati, dar inca necinstind ceea ce este dupa natura, au alergat la ceea ce este contra naturii. Cele ce sunt contra naturii sunt si mai grele, in acelasi timp si mai dezgustatoare, asa ca nici nu le-ar putea numi cineva placere fiindca, adevarata placere este aceea dupa natura. Dar cand Dumnezeu paraseste pe cineva, totul se rastoarna pe dos! De aceea nu numai credinta lor era sataniceasca, dar si viata le era diabolica. Atunci cand le vorbea de credinta, le-a pus in mijloc lumea si cugetul omenesc, spunandu-le caci cu mintea cea data lor de Dumnezeu, ar fi putut prin cele ce se vad, ca sa se ridice la Creator, dar fiindca nu au voit, au ramas fara nici o justificare - aici insa in locul lumii le pune la mijloc placerea cea dupa natura, de care ar fi putut sa se multumeasca cu mai multa libertate si liniste, si ar fi scapat de rusine, dar n-au voit, drept care si sunt lipsiti de orice iertare, fiindca au defaimat natura. Si ceea ce este inca mai necinstit, ca si femeile umbla dupa asemenea impreunari contra naturii, in timp ce ar trebui ca sa se rusineze de barbatii lor.
Este demn de a admira si aici intelepciunea lui Pavel, cum el aruncandu-se cu vorba in doua lucruri contrare, pe amandoua le-a dezvoltat cu toata exactitatea. Voia a spune ceva si demn, in acelasi timp insa si muscator pentru auditor, dar acestea amandoua nu era cu putinta, fara ca una din ele sa se impiedice de cealalta. Daca vei spune ceva demn, nu vei putea atinge pe auditor, iar de voiesti a te atinge de el tare, apoi atunci este nevoie de a dezveli lamurit ceea ce spui. Dar iata ca inteleptul si sfantul suflet al lui Pavel le-a putut uni pe amandoua la un loc si le-a dezvoltat cu toata exactitatea, caci in numele naturii a marit invinovatirea lor, in acelasi timp - ca si de o perdea oarecare - el s-a servit cu multa intelepciune in demnitatea povestirii sale.
Dupa ce mai intai el se atinge de femei, de-ndata paseste mai departe atingand pe barbati, caci zice: "Asijderea si barbatii, lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti", ceea ce este dovada celei mai de pe urma nebunii, caci, cand amandoua genurile sunt corupte si barbatul care este pus ca dascal al femeii, ca si femeia careia i s-a poruncit de a fi de ajutor barbatului, nu indeplinesc cu sfintenie datoriile lor, apoi atunci ei se gasesc intre dansii ca dusmani. Gandeste-te apoi si la cuvintele de care s-a servit, cat de reprezentative sunt, caci nu zice: "S-au amorezat si s-au poftit unul pe altul, ci s-au aprins in pofta sa unul spre altul". Vezi acum ca totul in pofta vine de la lacomie, care nu poate rabda ca sa stea in hotarele sale ?
Asadar tot ceea ce pofteste cineva, din acelea care covarsesc legile puse de Dumnezeu, este absurd, si prin urmare pofteste din cele absurde si din cele nelegiuite. Dupa cum de multe ori multi lasand la o parte pofta mancarurilor, se hranesc cu huma si cu pietre mici, iar altii stapaniti de o sete nebuna, doresc pana si apa din mocirla, tot asa si aceia s-au infierbantat de acel amor nelegiuit. Si de intrebi poate "de unde oare a venit intinderea bolii, sau mai bine zis, a poftei acesteia ?" - raspunsul este: de la parasirea lui Dumnezeu.
Dar parasirea lui Dumnezeu de unde vine ? De la nelegiuirea celor ce l-au parasit pe El. Zice mai departe. "Daca ai auzit spunand "ca s-au aprins" sa nu-ti inchipui, zice, ca boala aceasta provine numai din pofta, ci mai mult din trandavia lor, care a si aprins pofta". De aceea nici nu zice "fiind tarati, sau cazand", dupa cum zice aiurea (a se vedea cap. 6,1 din epistola catre galateni), ci "lucrand" adica lucrul lor il pusese in pacat si nu un lucru intamplator, ci studiat de dansii mai dinainte. Si nu zice "pofta", ci "rusinea lucrand", fiindca si natura au facut-o de ras, si legile ei le-au calcat. Priveste apoi si confuzia cea mare venita din amandoua partile, fiindca nu numai capul a cazut jos la pamant, ci si picioarele s-au ridicat sus si au devenit dusmani intre dansii, introducandu-se o lupta mai grozava decat razboiul civil, mai hada si mai variata. Caci lupta aceasta au impartit-o in patru feluri de lupte noi si nelegiuite; razboiul acesta nu era indoit si intreit, ci chiar si impatrit. Gandeste-te bine: trebuia ca cei doi, adica barbatul si femeia, sa fie unul dupa cum zice: "Si vor fi amandoi un trup", iar aceasta o face pofta de impreunare, care uneste amandoua genurile. Insa aceasta pofta nimicind-o diavolul si faurind un alt mijloc, a rupt genurile unul de altul in acest mod si a facut ca unul sa devina doi, adica unul si acelasi gen sa tina locul si al celuilalt, ceea ce este contra Legii lui Dumnezeu. Dumnezeu a zis: "Cei doi vor fi un trup", iar diavolul a impartit acel trup in doua. Si iata intaiul razboi. Apoi iarasi aceste doua parti s-au razboit fiecare si contra sa, ca si contra celeilalte, caci si femeile defaimau pe alte femei si nu numai pe barbati si barbatii la randul lor stateau unul contra altuia, ca si contra genului femeiesc, ca si intr-o lupta de noapte. Ai vazut al doilea, al treilea, al patrulea si al cincilea razboi ? Dar apoi mai este si un alt razboi, caci pe langa cele vorbite ei au facut nelegiuire si contra naturii. Fiindca diavolul stia bine ca ceea ce uneste amandoua genurile este mai ales aceasta pofta, s-a gandit ca sa rupa aceasta legatura, asa ca sa se dezbine nu numai in a nu mai face copii, ci chiar in a se razboi unul pe altul si a se razbuna unul contra altuia. "Si rasplatirea ce li se cadea ratacirii lor, intru sinesi luand-o". Priveste cum iarasi ajunge cu vorba tot la obarsia raului, adica la necucernicia lor, rezultata din credinta cea falsa, spunand ca plata aceasta se trage de la nelegiuirea necredintei dinainte.
Vorbind el de gheena si de pedeapsa si fiindca celor neevlaviosi si care preferau a trai in astfel de desfranari nu li se parea poate demn de credinta, ba chiar ridicol, de aceea apostolul arata ca chiar in insasi aceasta placere se gaseste osanda. Daca insa unii ca acestia nu simt pedeapsa, ba inca simt mare placere in asemenea fapte murdare, tu sa nu te minunezi, ca si nebunii si cei ce sunt stapaniti de vreo boala mintala, desi de multe ori se nedreptatesc singuri cauzandu-si rele, ei totusi nu simt; ci rad si se dezmiarda in fapte ca acelea, de care cei sanatosi plang. Insa prin asemenea exemplu nu voim a spune ca aceia scapa de osanda, ca si nebunii, ci tocmai in acest fapt murdar, pedeapsa le va fi mai grozava, fiindca nici macar nu vor a cunoaste prapastia relelor in care se gasesc.
De altfel nici nu trebuie a ne da parerea din faptele celor bolnavi, ci din a celor sanatosi. Iata ca faptul acesta li se parea a fi vechi, ca era chiar si o lege in fiinta, iata ca un legiuitor de al lor a poruncit prin lege ca slugile sa nu-si unga trupul cu untdelemn si nici sa faca pederastie, (sodomie) acordand prezidentia acestei murdarii numai celor liberi (stapanilor), sau mai bine zis nu prezidentia, ci schimonosirea naturii. Cu toate acestea, ei nu considerau faptul acesta drept schimonosire, ci inca foarte cinstit si oarecum un drept mai mare asupra slugilor, fiindca aceasta era legiuit de prea inteleptul popor atenian si de marele lor legislator Solon!
Dar apoi si alte multe carti de ale filosofilor lor, le va gasi cineva pline de aceasta boala molipsitoare. Insa de aici noi nu putem zice ca faptul acesta este legiuit, ci pe cei ce au primit o asemenea lege ii credem ca cei mai nenorociti si vrednici de multe lacrimi. Ceea ce patimesc femeile cele desfranate, aceeasi patimesc si acestia, ba inca mai grozav ca ele, fiindca, desi contra legii, cel putin ele doresc impreunarea naturala, pe cand pederastii, (homosexualii) doresc ceva contra legii si in acelasi timp si contra naturii. Chiar de nu ar fi gheena si nici nu ne-ar fi amenintat cu osanda, totusi acest fapt este mai grozav ca orice osanda.
Daca ei simt placere de aceasta, dupa cum zici, ei bine, atunci imi spui mai mult de ingreuierea pedepsei lor. Cand eu vad pe cineva alergand pe strada gol si cu tot trupul plin de noroi, si el in loc sa se acopere, inca se si mandreste, apoi nu numai ca nu-l laud pentru aceasta, ci chiar il plang, fiindca nu simte sarmanul, ca singur se face de ras. Dar pentru ca sa arat mai lamurit batjocura aceasta, sa-mi dati voie de a aduce si alt exemplu. Daca cineva ar pedepsi o fecioara care ar fi avut relatii cu animale necuvantatoare si ea in loc sa se rusineze, s-ar mandri de acea fapta, oare nu ar fi pentru aceasta vrednica de plans, fiindca desi ar fi putut sa scape de aceasta boala, daca ar fi voit, totusi ea nici macar nu simte ? Desigur ca ar fi vrednica de jelit. Daca faptul acela este uracios, apoi nici faptul pederastilor (homosexualilor) nu este mai prejos de acela, fiindca a fi cineva batjocorit de ai sai este cu mult mai de jelit decat daca este batjocorit de straini. Pe unii ca acestia eu ii consider mai rai decat pe omoratorii de oameni, fiindca e cu mult mai bine de a muri, decat a trai defaimat astfel de lume. Omoratorul de oameni a despartit sufletul de trup, iar acestia impreuna cu trupul au pierdut si sufletul. Ori si ce pacat mi-ai spune, nu poate fi egal cu aceasta grozava nelegiuire, si daca cei ce patimesc de aceasta boala ar simti grozavenia faptului ce savarsesc, desigur ca ar prefera o mie de morti, mai bine decat de a face asemenea fapte.
Nimic nu este atat de uracios ca aceasta batjocura. Daca Pavel vorbind de curvie zicea: "Tot pacatul pe care l-ar face omul, afara de trup este; iar cel ce curveste, pacatuieste in trupul sau" (I Cor. 6, 18), apoi ce am putea spune de aceasta nebunie, care este cu atat mai rea decat curvia, incat nici nu mai avem ce spune ? Nu zic numai ca prin acest pacat tu nu ai devenit femeie, dar inca ai pierdut si dreptul de a fi barbat, caci nici nu te-ai schimbat in natura femeii si nici nu ai pastrat natura barbateasca, ci amandurora te-ai facut deopotriva tradator, vrednic de a fi alungat si batut cu pietre si de femei, ca si de barbati, fiindca ai nedreptatit si necinstit amandoua genurile. Si ca sa afli cat de miselesc fapt e acesta, spune-mi te rog: daca venind la tine un om ti-ar spune in gura mare ca tu esti caine, oare nu ai fugi de el ca de un om obraznic ? Dar iata ca tu care faci parte intre oameni, nu numai caine te-ai facut pe sineti, ci chiar mai prejos si mai necinstit decat acest animal, caci cainele cel putin, este folositor omului, pe cand cel ce curveste nu este folositor la nimic. Dar ce? spune-mi: daca cineva amenintandu-te ti-ar porunci ca sa nasti copii si sa lehuzesti, oare nu te-ai umple de manie asupra lui ? Dar iata acum, ca cei ce turbeaza dupa astfel de pacate, singuri isi fauresc relele cele mai grozave, caci nu este acelasi lucru a te schimba in natura femeiasca si a ramane si barbat in acelasi timp, sau mai bine-zis, a nu fi nici femeie si nici barbat.
Si de voiesti ca si din alta parte sa afli de grozavenia acestui pacat, apoi intreaba de ce oare toti legiuitorii pedepsesc prin legile lor pe cei ce se scopesc singuri, si vei gasi ca de nimic altceva, decat pentru ca-si ciuntesc singuri natura lor omeneasca, desi acestia cu nimic nu nedreptatesc pe altii prin asemenea fapt, ba inca de multe ori, dupa scopire ei sunt folositori, pe cand curvarul si pederastul (homosexualul) nu sunt folositori la nimic. Nu numai sufletul, ci si trupul pederastului (homosexualului) este necinstit si vrednic de a fi alungat de pretutindeni. Si de cate gheeni sunt oare vrednici acestia ? Dar daca poate razi auzind de gheena si nu crezi in focul cel vesnic, atunci adu-ti aminte de Sodoma, fiindca prin acea nenorocire icoana gheenei ne sta de fata chiar in viata prezenta. Fiindca sunt multi care si astazi, ca si atunci, nu cred in invierea cea de apoi si in cele ce vor urma dupa Inviere si rad cand aud spunandu-li-se despre focul cel nestins, de aceea, Dumnezeu ne-a cumintit chiar prin intamplarile din viata prezenta. O astfel de intamplare este arderea Sodomei si focul de acolo. Cei ce au fost acolo stiu, caci singuri au vazut cu ochii lor acea rana provenita din bataia dumnezeiasca si urmarile fulgerelor si a trasnetelor de sus. Acum tu judeca singur cat de mare a fost pacatul lor, daca Dumnezeu a fost silit de a le arata gheena mai inainte de timp. Fiindca multi dispretuiau cuvintele si atunci ca si acum, de aceea Dumnezeu le-a aratat invederat icoana gheenei si inca intr-un mod unic in istoria omenirii. Intr-adevar, curios a fost norul acela care a plouat foc in loc de apa, dar si pacatul ce ei il savarsise, adica pederastia (sodomia), era afara din legile firii, era contra naturii; a ars pamantul acela, fiindca si sufletele lor erau arse de acea pofta spurcata. De aceea si ploaia aceea nu numai ca n-a deschis pantecele pamantului ca sa-l faca de a da nastere roadelor, ci inca l-a facut netrebnic, chiar pentru primirea semintelor ce s-ar fi aruncat in el. Astfel era si impreunarea barbatilor din Sodoma, caci si acea nelegiuire le facuse trupurile lor mai netrebnice decat pamantul cel ars al Sodomei.
Ce poate fi mai spurcat ca un barbat tavalindu-se in curvii ? Ce poate fi mai gretos ? O! Ce nebunie! O! Ce smintire! Dar de unde si cum a patruns in sufletul omului aceasta pofta nebuna, care a adus natura in halul celor ce se razboiesc, ba, inca cu atat mai rau decat ale acelora, cu cat si sufletul e mai inalt si mai bun decat trupul ? Vai noua, daca ajungem a fi mai fara de minte decat animalele necuvantatoare, si mai nerusinati decat cainii, caci nicaieri printre dansele nu vei gasi astfel de impreunare, ci natura-si cunoaste hotarele sale! Voi insa, care savarsiti acest pacat, ati facut neamul nostru omenesc mai necinstit decat necuvantatoarele, caci il batjocoriti prin asemenea fapte si va batjocoriti si insiva (Sf. Ioan Gura de Aur; coment. la ep c. rom. 1, 26-27).

de la bluey pentru mariro (si nu numai) - de (anonim) la: 31/05/2004 10:46:56
(la: Chiar nu deranjeaza pe nimeni greselile de ortografie?)
ma grabesc si nu am mai apucat sa fac loggin-ul, de aceea imi cer scuze.

Ceea ce vreau sa remarc este optimismul tau, mariro: "imi este mila de cei care, INCA mai fac greseli de ortografie". Ce bine ar fi daca acest "inca" n-ar fi atat de - scuza-ma, te rog - naiv folostit. Inca? Greselile se fac din ce in ce mai des si de catre oameni care au trecut prin din ce in ce mai multe forme de pregatire.
Poate ca de vina e si sistemul de invatamant, dar - daca VREAU sa invat ceva, nu-mi ascunde nimeni "secretele" limbii romane.
Sunt poate o exceptie (nu un unicat in generatia mea): am invatat sa citesc pe la 3 ani si jumatate si mi-am petrecut copilaria citind. Platesc si acum pretul acestei precocitati: in clasa I-a, pe cand eu citeam "Colt alb", iar colegii mei buchiseau abecedarul, in loc sa castig deprindeea de a munci cot la cot cu ceilalti copii, imi intrase in cap ca sunt desteapta foc si am devenit o putoare de 24 de carate. Mi-a mers mult si bine asa: plecam de la scoala cu lectia invatata, acasa facutul temelor se rezuma la temele scrise si, iaca asa, m-am trezit la liceu, in imposibilitatea (aproape organica) de a studia materii sau capitole "antipatice" dar necesare!
Cunosc indivizi nuli, sub aspect intelectual, care au muncit pe branci sa-si ia o diploma si - la adapostul acesteia - se exprima si scriu mizerabil. Muncesc cu ei, pentru ei si in subordinea lor, scrasnesc din dinti si ma intreb la ce-mi foloseste sa scriu si sa ma exprim corect romaneste!
Ma "zgarie" cand aud (pe strada, la radio, la televizor sau la birou) cum se foloseste "decat" fara a fi insotit de o negatie, cum tzugulanii intreaba "ce-s cu astea?" si cate altele... O vreme am pastrat aceste remarci pentru discutiile cu prietenii mei... O vreme, pana cand, am inceput sa descopar ca si printre ei, prietenii mei, aparusera "contaminati". Ma refugiez (in rarele ocazii cand timpul imi permite) in cafenea sau in lungile conversatii cu partenerul meu de chat, pe care l-am facut - desi plecat de mult din tara - sa reinvete limba asta ce mult de dulce si frumoasa, dar pentru unii, tare-i grea...
(sper sa nu fiu acuzata de plagiat).

Si, ca sa revin la gandul de la inceput, senzatia mea este ca limba romana a luat-o la vale. Sunt perfect de acord ca, in timp, orice limba va suferi transformari. Consider, insa, ca acestea ar trebui sa reprezinte o evolutie a limbii, nicidecum o involutie.

Oameni buni, atata timp cat am mai ramas cativa mritori de rand carora le suna fals aceste acorduri, hai sa lasam politetea pentru alte ocazii si sa le atragem atentia celor cazuti in greseala. Daca doctorul ar fi "politicos" mi-ar spune ca am o sanatate de fier chiar si cand as fi cu un picior si inca un calcai in groapa! Englezii isi pot permite sa-si lase in pace agramatii (o jumatate de lume le vorbeste limba si sunt inca destui care o fac corect). Noi suntem o natie mica si nu ne putem permite acest lux.

As incheia cu urmatoarea chestie: as prefera ca cei ce isi permit sa ma injure sa fie in stare sa si ortografieze corect "urarea" respectiva. ;-)
#16028 (raspuns la: #15855) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Weekendul Trecut - de LMC la: 07/07/2004 02:06:24
(la: Casuta Postala A Lui LMC)
A fost un weekend de trei zile si l-am petrecut foarte frumos. Vineri seara am mers la sala privata sa ne punem muschii la antrenament. Sotul este mare kickboxer iar eu ca sa nu stau acasa ma antrenez cu el. Simbata: cumparaturi si-apoi lenevie. Duminica: ne-am decis sa ne petrecem dimineata la Ocean, coasta Pacificului fiind ca o biserica in natura. Eram singuri pe toata plaja, si pentru doua ore am cules o multime de scoici. De cind mergeam la Marea Neagra cu parintii, culesul scoicilor este activitatea mea cea mai favorita. Pe cind ne-am intors inapoi fluxul deja si-a luat rolul in primire si ne-a inundat calea. La un moment dat am crezut ca am sa inot printre focile care priveau la noi curioase. N-am calculat bine miscarea de valuri si m-am trezit lovita de trei valuri mari care m-au udat din cap pina in picioare. Credeam ca acolo-mi va fi sfirsitul, dar slava Domnului sint teafara si nevatamata. Pina acasa ne-am distrat de minune de aventura noastra; imi place cum sotul meu ma face sa rid, si el se distreaza de copilarosenia mea. Dupamasa am cazut amindoi ca niste valize in gara; nu-i nimic mai fain decit un somn dulce la amiaza. Afara o toropeala de caldura, inauntru liniste si adierea fenului de-asupra patului nostru. Cum sa nu dormi dupa atita soare si apa. Ne-am trezit flaminzi, si-am mincat niste piine proaspata scoasa din cuptor, unsa cu unt, ardei capia, si pui pane. Acum ca ma gindesc imi lasa gura apa. Si fiindca am lenevit destul ne-am apucat sa facem curatenie prin casa. A doua zi, Luni, ne-am trezit mai tirziu, la 7, ah, ce bine e sa dormi mai mult. Mi-am spalat parul si-apoi am iesit pe terasa din gradina intima (avem trei gradini) cu o cafea proaspata. Gamalie, iepurasul meu alb cu ochi albastri, abea a asteptat sa iasa si sa zburde prin gradina, binenteles, prima data vine la mine sa-l mingii si sa-l frec in spatele urechilor lui roze. Cind se plictiseste, tzusti, fuge la locul lui favorit, sub niste tufe de azalee, linga bradul din gradina rotunda. Ii place acolo pentru ca nu-l vede nimeni dar el vede pe toata lumea. Mai tirziu sotul a mers sa faca niste cumparaturi, iar eu m-am apucat sa asez masa pentru musafirii care urma sa vina la noi. Am invatat de la mama mea sa asez niste mese de toata pomina. Luminari, flori, tacimuri, cristal, servetele apretate, tot ce vrei. Pot sa spun ca ma mindresc cu chestia asta. Mincarea binenteles o facem de la A la Z-et. Numai bunataturi, ce mai, cind facem mincare pentru petrecere ne ramine sa mai mincam inca doua zile, de multe ori ma enervez ca trebuie sa arunc. Ne-am asteptat musafirii, trebuia sa vina trei dar au venit sase. Norocul lor ca am facut asa multa mincare. Dar tot ne-a ramas, tot pentru doua zile daca nu mai mult. Parca la fiecare petrecere se inmulteste mincarea ca minunea cu piinile si pestii. Au plecat multumiti si fericiti, iar noi am continuat cu strinsul si spalatul de vase (avem masina de vase, dar au fost prea multe.) Sint cea mai fericita sotie din lume ca am cel mai mare ajutor in sotul meu. Pe linga ca gateste, imi si spala vase. De multe ori ma intreb, oare ce merite am avut eu in fata lui Dumnezeu sa ma binecuvinteze cu un sot asa de minunat. Am incheiat ziua cu o telecinemateca. O comedie pe DVD. Dupa film ne-am mai uitat un pic la TV si-apoi am adormit. Un weekend de trei zile, dar care mi s-a parut la fel de lung ca o saptamina. Ce mult imi plac weekendurile cind le simt mai lungi decit sint. Parca traiesc viata mai din belsug.
Aliceeeeeeee - de Belle la: 13/07/2004 15:31:52
(la: Pacatul)
tocmai primita de la var-mea:

SUNT PACATOS, PARINTE !
ANONIM

La parintele Vintila
Vine-Arvinte,cam sfios
Si ii spune: - Fie-ti mila
De un suflet pacatos

Chiar in saptamina mare
Cind tot omul e smerit-
Si posteste cu'ndurare,
Uite-am pacatuit !

-Ai furat ? intreaba popa
-Nu,pea sfinte !Fara vrere
M-am dat diavolului, hopa
C'o gradina de muiere !

-Vai de mine, vai de mine...
Greu pacat ai savirsit...
Insa daca-mi spui cu cine,
Poate fi-vei mintuit.

-Nu pot, a raspuns Arvinte,-
Sa-mi fac chinul si mai greu,-
Nu pot s-o divulg, Parinte,
Ca ma bate Dumnezeu !

......Era'nalta si frumoasa,
Parul blond si ochi de jar,
Gura dulce,voluptoasa,
Dintii de margaritar...

-Nu cumva ai fost cu Tantzi
Din Smirdan,de peste drum ?
-Nu pot s-o divulg, ca Domnul
Ma trazneste chiar acum !

.....Si-avea flori la cingatoare,
Trup de crin imbobocit,
Mijlocel de fata mare,
Numai buna de iubit..

-Poate-ai fost cu Mitza Creatza
Cea usoara ca un fulg ?
Din Buzesti ? -Cere-mi si viata,
Insa nu pot s-o divulg !

......Durdulie, 'mbujorata,
Numai cintec, numai joc,
Cind te-a strins in brate-odata,
Ai simtit in vine foc !

-Mai, Arvinte-ai fost cu Leana
Care sade pe Neptun ?
-Sfinte, geaba-mi zgindari rana,
Fiindca tot nu pot sa spun !

.....O comoara tainuita,
Fruct in dragoste scaldat,
Toata plina de ispita,
Toata plina de pacat ..

- Bine,du-te ,mediteaza,
Si vii miine,mai dispus,
Domnul sa te aibe-n paza,
-Sarut dreapta ! Si s-a dus

Ajungind in colt, ca vintu,
S-a-ntilnit cu Calistrat
Care l-a-ntrebat: - Prea Sfintul
De pacat te-a dezlegat ?

-Inca nu ! raspunse-Arvinte
Foarte vesel si vioi,
Dar aflai de la Parinte
Inca trei adrese noi !

~~~
I don't suffer from insanity, I enjoy every minute of it!
#17760 (raspuns la: #17758) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Your soul is mine. - de ANGEL la: 01/08/2004 20:53:19
(la: SUFLETUL OMULUI - Ce-i aia?...)
Mr. Paianjen,

Sa shtii ca iubesc paienjenii,arahnidele de toate speciile,pe undeva,shi eu sint la fel.....nu?Imi tes pinza dulce shi ashtept sa pice in ea o musca sau fluture,il infashor cu dragoste in cocoonul meu shi il voi savura mai tirziu.
Am o cruce mare pe spate......imi vine sa pling......Nooot!Crucea este cu capul in jos,desigur,asha imi place mie.Ha!Haaaaaaaaaa!!!!

Mda,mi se pare ca era vorba de ....suflet aici...nu?
In nemernicia mea de neshtiutor care de milioane de ani exista in toate lumile materiale si imateriale,ma intreb daca merita sa-mi bat copitele(pardon,capul)cu voi,care sintetsi departe de a fi devenit fiintse umane inca....nu?Ha!
Ori chiar shi cu paienjeni.
Exista un secret al Universului la care initsial omenirea cindva ,cind va fi pregatita,va avea acces....shi atunci,povestea vietsii se va incheia shi alta se va scrie....rolul meu este de a lungi povestea la infinit ,sa nu las sufletul uman sa ajunga la destinatsie.

De aceea il atrag in pinzele mele shi ii ofer bani,putere,vanitate,egoism,lashitate,
ura,vise iluzorii,moarte shi in final....ii sug sufletul shi arunc trupul uscat de vlaga in haznaua universului.Crezi ca Moshulica(cel care doarme calare pe un nor,pentru ca asha l-atsi imaginat voi)Dumnezeu nu shtie ce fac?
Sintem o corporatsie Mr. Paianjen.God&Satan Ltd.
Oh,sper sa nu te simtsi jenat sau tulburat sau suparat ca spun adevarul,nu?Uite ca ma faci sa pling acum....Noooot!Ha!Haaaaa!

Uneori alerg prin univers cu o plasa de prins fluturi shi prind atitea suflete,pe urma le pun in colectsia mea,insectarul meu personal,unii ii dau shi lu moshulica.
Ce este sufletul omului?Este o expresie a ego-ului uman,in toate calitasile lui enumerate mai sus de mine.Este focul ce da viatsa trupului,nu uita ca eu sint focul!!!!!
Oh,Mr. Paianjen,oare nici acum nu ai intseles ca sufletul este nemuritor?
Desigur ca dupa ce-mi dai in primire viatsa ta,shi trupul tau e cenusha,sufletul tau inca este un foc pe care-l iau in mina si-l suflu in univers sa se reintoarca cum o cadea in alta lume shi alta forma,dar pina atuncea,fi sigur ca vei gusta din HELL shi din plin,va fi asha de real incit vei crede ca real traieshti momentul prin care tu singur te vei condamna,eu...doar te privesc,asha ca Nu mai datsi vina pe mine ci pe voi inshiva!

Mai vorbim cindva ,poate in momentul mortsii tale Mr. Paianjen shi atunci vei cunoashte adevarul pe care-l cautsi azi prin intrebari inutile.Am rabdare,viatsa mea e o eternitate,a ta .....trece in 1 minut de fapt,dar nu shtii.....te trezeshti din visul vietsii tale la 70 ani shi doar ca sa mori.Ha!Asta in caz fericit in care nu mori mai...devreme???Ha!Shi atuncea te intrebi:"Oh my God....unde s-au dus anii ashtia?Parca mai ieri eram un bebelush shi ma tiram pe jos shi ma cacam pe mine....acum uite sint batrin shi iar ma tirasc pe jos shi ma cac pe mine...."
My son,e viatsa ta,nu a mea,I'll see you in Hell.

ANGEL

































Nashei Belle - de LMC la: 01/09/2004 19:50:04
(la: Casuta Postala A Lui LMC)
Tortul de mireasa a fost un tort extraordinar de bun, Dobos, cred ca ai auzit de el. Dar prajitura despre care am vorbit a fost numita, Amandine, ciocolata pe deasupra iar foile de tort erau insiropate cu ceva care inca nu am putut sa-mi dau seama ce sirop a fost. In orice caz delicios, si nu prea dulce.

Sarmale cum face mamica nu face nimeni, dar din pacate la capitolul sarmale m-am dat batuta pentru ca niciodata nu le-am putut stii impaturii. Poate pentru ca sint perfectionista si daca nu-mi iese asa cum vreau eu sa-mi iasa nu ma apuc de ele. Mamica are mai multe retete de sarmale, sarmale fara carne cu ciuperci, sarmale cu carne de vita, sarmale cu carne de vita si porc, sarmale cu pasat, si sarmale in foi de vitza care sint umplute la fel ca cele descrise mai sus. Favoritele mele sint sarmalele cu ciuperci si pasat. Si binenteles alea care ne scula Duminica dimineata din somn. Mamica le punea la foc dis de dimineata inainte de a merge la biserica si cind plecam la biserica le stingea. Pe cind ajungeam acasa erau numai bune de mincat si eu mincam alea de deasupra pe care era sosul de rosii. Yummy, ti se topeau in gura de nici nu trebuia sa le mesteci. Pe deasupra ea le face asa micute ca la Moldova, micute de-ti incape una in gura. Na, deja salivez.

Pentru ca ai adus vorba de Ciorba de Burta, hai sa-ti spun un secret care iti face Ciorba de Burta mai buna decit ti-ai putut inchipui ca se poate face. Este foarte important ca burta sa fie curatata bine de tot, si asta se face in doua etape. Mai intii la inceput cind o speli, o curati de toata grasimea visibila, si o pui la fiert asa intreaga, binenteles cu multa apa si cu sare, Kosher Salt. Dupa ce fierbe bine de tot, binenteles ca intre timp culegi toata spuma aia de pe deasupra, scoti burta afara si o lasi un pic sa se raceasca. Tot atunci strecori apa bine de tot. Eu, daca vad ca burta nu este chiar asa de frumoasa, prima apa inainte de a da clocot, o arunc, dar asta ramine la alegerea fiecaruia. Dupa ce burta s-a racit ca sa poti pune mina pe ea, incepi si o tai feliute cit sa incapa intr-o lingura, asa ca taieteii, si daca mai gasesti grasime o curati si pe aia. Dupa ce termini de bibilit burta o pui din nou in apa in care ai fiert-o si adaugi ceapa, morcovi, telina, si alte vegetale care iti place in supa. Dar neaparat morcovi, cel putin doi. Le pui pe toate inapoi la foc si le lasi sa se fiarba bine ca supa de gaina. Cind s-au fiert scoti toate vegetalele si le bagi intr-un blender. Tot in bleder adaugi mujdeiul de usturoi, doua linguri de faina care ai amestecat-o cu un pic de smintina si zeama din oala, si ca sa faci amestecatura din blender mai lichida pui zeama din oala, nu apa. Cind s-au facut toate lichide si s-au amestecat bine in blender torni peste zeama din oala. Iti spun ca-ti iese o ciorba de burta de maninci pina prostesti, si miroase de-ti aduni toti vecinii la usa de pofta. Daca cuiva nu i-a placut ciorba de burta dintr-un motiv sau altul reteta asta este punctul de intoarcere. Toti care au mincat la mine nu le-a venit sa creada ce buna a iesit.

Despre Gamalie. Nasha Belle finutul tau vrea sa-ti spuna ca el nu sta in cusca. El are o camera, o bucatarie de vara, si cit timp am fost noi plecati a putut iesi afara in gradina sa se zbenguie si sa se lungeasca pe sub tufisurile lui cind a vrut el, pentru ca i-am lasat usa putin deschisa, atit cit sa incapa el prin ea. Iti multumeste si pentru scarpinatul din spatele urechilor. Cind il scarpin acolo incepe sa ma linga daca il tin in brate, daca nu, se linge pe labute de placere.
#20795 (raspuns la: #20787) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cica sarmale - de Belle la: 22/10/2004 19:32:39
(la: Trancaneala Aristocrata)
bine ca macar pui varza la murat, eu inca n-am incercat, tata era specialistul casei. aici gasesc insa varza murata tocata si fiindca e cam spicy rulez sarmalele in varza dulce iar combinatia in final iese perfecta.

dar defapt vroiam sa completez la ce ti-a povestit lemecica (care stie si ea ce e tuci acum ;))

eu nu pun decat carne de porc (nu-mi place vita) si cu cat e mai grasa cu atat mai bine. pe-aici carnea tocata e destul de slaba asa ca sunt nevoita sa cumpar separat slaninuta (daca e si afumata si mai bine) care o toc marunt si-o amestec in compozitie. neaparat sa pui si apa in amestecul de carne, sa aiba orezul de unde sa-si traga penrtu fiert si ca sarmaua sa iasa fluffy nu indesata ca un cocolos. in plus fata de cum spunea lemecica (adica varza tocata, sarmale si iar varza tocata) eu pun printre sarmale si un ciolan afumat. cineva m-a invatat sa adaug la zeama, pe langa pasta de tomata, putina boia iute, le da un gust nemaipomenit. cat priveste gatitul lor, si eu le fac tot la foc mic, la cuptor le-as pune doar la sfarsit, daca mi-ar merge cuptorul ca lumea (lemecico, i-am zis lui al meu de cuptoarele tale si i-am zis sa iasa cu banu' pe strasse sa ne luam si noi unul cand ne-om indura). nu le pune multa apa, dar ai grija nici sa nu se prinda. ajuta foarte bine la fiert daca deasupra pui mai intai un capac mai mic decat cratita, ca sa le tina sub zeama si dup-aia acoperi cratita partial cu un capac pe masura. si binenteles "secretul" succesului este: cu cat fierb mai mult cu-atat ies mai gustoase. eu de regula le las pe foc mic cel putin 5 ore.

cam asta deocamdata... daca ai intrebari, butoneaza.
#25976 (raspuns la: #25968) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Poezii traduse - de (anonim) la: 25/11/2004 00:45:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sunt Adela Vasiloi
Am vazut pe acest site si poezii traduse, sau poezii ale poetilor englezi, francezi etc. Va propun o corana de sonete, scrisa de poetul rus Vladimir Solouhin, in traducerea mea:

1

Cunună de sonete - nobil vis!
Să gust ale canoanelor mistere,
Ce modelează forma cu-al lor scris -
Pierzându-şi forma, frumuseţea piere.

Suport cu greu un chin de nedescris
Al tonului amorf, fără putere,
Până la scrâşnet, până la durere...
Mai bine-atunci tăcerea - am decis!

Petrarca nu-i, venit-au timpuri noi,
Ci-al poeziei sale ritm vioi
Cadenţă dă şi undelor marine...

O, dacă eşti maestru, tu, poete,
Suna-ţi-va cântecul şi-n clasice sonete -
Cea culme-a formei pure, cristaline

2

Cea culme-a formei, pură, cristalină,
E floarea vie - crin, lalea, bujor,
Trifoi, garoafa, astră ori gherghină,
Ori trandafirul - floare de amor.

Orice boboc de floare ia-l in mână -
Vei fi cuprins de-un negrăit fior,
Căci n-a admis măiestrul creator
Nici un cusur - perfectă e si fină,

O mostră e de artă preacurată...
Iar noi o mai privim câte odată,
Ci drum prin suflet florii n-am deschis.

Desi e frumuseţea trecătoare,
Spre ea mă plec, când inima mă doare,
Când existenţa-mi pare un abis.

3

Când existenţa-mi pare un abis,
Durerea-n inimă nu-şi află loc
Şi-n colţul gurii taie-al său abris -
Atunci deschid un volumaş de Blok.

Cum sună versul aprig şi precis
Acestui trist şi mândru prooroc -
Călit e bronzul verbului la foc
Al sufletului liber şi deschis.

O, Blok! Eşti zeul meu - mă scapă!
Fă să renasc din lut, din aer, apă,
Din foc, din a viorilor suspine...

Curat e-al poeziei tale rod,
Invaţă-mă sa tac - să strig mai pot...
Fiinţa-mi se avântă către tine!

4

Fiinţa-mi se avântă către tine,
O, Patrie, să fie-un vis fugar?
Depun buchetul cu arome fine
Pe-acest mormânt sub pin, ca pe altar,

Şi sub mesteacăn. La Tarhan, în fine,
Şi jos, lângă cavoul mortuar.
Poeţii dorm, răpusi sau de pahar,
De greaţa lumii sau de mâini haine.

Iar noi ne zbuciumăm, trăim - o gloată.
Suntem perfizi - si sinceri câte-odată,
Acela n-are cruce, acesta n-are vis...

Sunt lucruri importante-n astă viaţă,
Şi tu încă-mi răsai mereu în faţă -
Paloarea foii pure de narcis.

5

Paloarea foii pure de narcis -
Nici pată nu-i, nici urmă de cerneală,
Şi nici un gând - tăcere de abis,
Hârtie oarbă, rece, neutrală...

Ce greu e, primul pas pân- l-ai comis,
Cat ea-i nemărginită, pură, goală -
Să fii naiv sau plin de îndrăzneală,
Nu tai cu barda, ce-i cu pana scris!

Teribilei porniri nu te supune,
Nu pângări cea candidă minune
Cu-n gest grăbit sau cu idei meschine -

Aceasta-i calea şi destinul tău,
E roaba ta şi Doamna ta, mereu
Izvor de doruri sumbre si suspine.

6

Izvor de doruri sumbre şi suspine
Ni-e veacul tot, care ne-a fost sortit,
Ci cât n-am bea licorile divine
Am soarbe-amarul lor la infinit.

Acest coctail nu-i mestecat prea bine -
Când acru, când cu miere îndulcit,
Dar bem din zori si pân-la asfinţit,
Cât timp un ban mărunt ne mai rămâne.

Bem pentru ploaie! Soare! Primăvară,
Azurul cerului, parfum de lăcrămioară,
Şi pentru tril de ciocârlii, în fine!

Trăiască floarea! arborele! spinul!
Trăiască cea, ce ne-a-ncălzit destinul -
Femeia dulce cu priviri senine!

7

Femeie dulce cu priviri senine...
Ai planuri mari, şi treburi, şi idei,
Dar totul piere la surâsul ei,
Făcând un rob - si un erou din tine.

Eşti mare, important şi plin de sine -
Poet, ministru, jude - ce mai vrei?
Dar pleacă ea - nebun de dorul ei
Vei delira cu-n glonte... Ce-ti rămâne?

Puţin ai vrea - să fii cu ea un tot,
Dar dacă nu - te-aşteaptă peste tot
In nopţi pustii mirajele din vis...

O rază de speranţă te mai ţine
Şi dintre nori sclipind peste ruine
O stea - al nopţii clar surâs.

8

O, stea, al nopţii clar surâs!
Cu tine şi cu drumul stau în faţă,
Să-mi spui acum, unde mă chemi în viaţă,
Ce depărtări, ce taine mi-ai deschis?

Trec ani, evenimente... M-am deprins
Cu-al lor şirag multicolor pe aţă,
Şi feţe, feţe... Sumbră, zâmbăreaţă...
Acestea toate-n suflet le-am cuprins.

Veni-va Judecata pentru toţi -
Ce-ai fost mai ieri, ce-ai devenit, ce poţi,
Tu - victima - răspunzi de tot ce faci,

Căci tu vei fi si propriul călău
Pe eşafod... Rămâi ce-ai fost mereu,
Nu te grăbi altora să le placi.

9

Nu te grăbi altora să le placi -
O fi vre-unul mai deştept ca tine,
Dar vei găsi răspuns cu mult mai bine
Tu singur la problemele ce-ţi faci.

Degeaba plângi şi-n şapte te desfaci
Să scapi de întrebările străine;
De ale tale - cu atât mai bine,
Deci fă ceva cu viaţa să te-mpaci.

Nu fiecare înţelege-ndată,
Că viaţa nu-i poveste fermecată -
Nu ai răgaz, popasuri... Mii de draci!

Povara anilor ţi-e tot mai grea,
Ci dacă-nfrunţi epoca - vei putea
Tu inima-n făclie s-o prefaci!

10

Tu inima-n făclie s-o prefaci!
Rezistă lesne gerului de fier
Un alb mesteacăn, bradul conifer,
Pustiului arid - un caragaci.

Primejdia-nsă veşnic s-o ataci
Al traiului sătul. Ce-i efemer -
Minciuna, proza, lenea - să n-o placi,
Salvează cântecul prin sete de-Adevăr!

Din slove e ţesut frumosul tort
Şi-ţi pare uneori că-i viu - ci-i mort;
Dar dacă ai simţit vre-un grăunte

În miezul lui, mocnind încă de jar,
Prin pâcla deasă sus ridică-l iar -
De vântul vremii sufletul n-ascunde

11

De vântul vremii sufletul n-ascunde,
Apărătoarea coifului n-o pune,
Cu steagul Adevărului în frunte
Când zbori la luptă-n iureşul furtunii.

Nici mucegai, nici forţă nu pătrunde
În inimă... Nici moartea n-o supune.
Osanna soartei! Steaua nu-ţi apune,
Eşti viu si teafăr - asta-nseamnă multe:

Cu tine-s arbori, cerul azuriu,
Şi torţa inimii mai arde viu
De chinu-acestui vaiet omenesc.

Acest miracol vezi de-l ţine minte,
Drept vrajă contra răului-nainte
Păstrează-n piept curajul bărbătesc!

12

Păstrează-n piept curajul bărbătesc,
Ca praful cel de puşcă-n alte dăţi,
Ba şi merindea-n albele cetăţi
De mucegai cu grijă o feresc.

Plecat-a iarna cu ai săi nămeţi,
A fiert în arbori mustul tineresc,
Ne-a ars şi vara cu-astrul ei ceresc -
Iar toamna rupe norii în bucăţi.

Ca-n miez de iarnă, beznă e afară,
Dar vinul vechi de casă, din cămară
Aprinde-n noi un sânge vitejesc.

Veniţi, amici! Pun sfeşnicul pe masă,
Să fie zi în inimi şi în casă -
Luminile din beznă mai sclipesc!

13

Luminile din beznă mai sclipesc -
E imposibil să se stingă toate:
Ferestre, ruguri, stele-ndepărtate,
Cuvântul bun şi ochiul femeiesc.

Minciuni şi calomnii neruşinate,
Că e-n putere haosul drăcesc
Să-oprească-n cale soarele ceresc,
Lungind măcar cu-o oră neagra noapte.

Dar umbra creşte, vine tot mai mare -
Atomi şi suflete-n dezagregare;
Metalul ca un cancer ne pătrunde.

Dar prin această-oribilă stihie
Ard focuri vii de sfântă poezie -
În întuneric pas să se cufunde

14

În întuneric pas să se cufunde
Timida luminiţă ce o port
Ba viguros, ba de-oboseală mort
Că ce iţi este scris, ţi-e pus pe frunte.

Adesea singur am rămas pe punte,
Busola inimii m-a dus din port în port...
Greşeli - un car, dar totuşi sunt pe bord
Şi soarta crunt mă clatină pe unde.

Nu pot să iau nimic de la-nceput.
Nimic să sterg, să rup... Cum am putut
De bine, de frumos am scris ce-am scris.

În zori - la drum, ci până mâine iată
Că - Slava Domnului! - e-aproape terminată
Cununa de sonete - nobil vis!

15

Cunună de sonete - nobil vis,
Cea culme-a formei dure, cristaline...
Când existenţa-mi pare un abis
Fiinţa-mi se avântă către tine,

Paloarea foii pure de narcis -
Izvor de doruri sumbre şi suspine,
Femeie dulce cu priviri senine
Şi stea - al nopţii clar surâs.

Nu te grăbi altora să le placi,
Ci inima-n făclie s-o prefaci...
De vântul soartei sufletul n-ascunde,

Păstrează-n piept curajul bărbătesc -
Luminile din beznă mai sclipesc,
În întuneric pas să se cufunde!

Sper ca v-au placut?







Pt. souris - de ueit la: 01/12/2004 22:30:32
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
"d-voastra puneti semnul egal intre ciuma,tuberculoza,piatra la rinichi etc. si suferintele de alta natura ale omului,despre care eu vb. acolo,care se manifesta prin alienare,in sensul de instrainare,prin durere, nu fizica, ci sufleteasca."

Discutia era despre nivelul de fericire in trecut si eu am adus niste motive pentru care cred ca acesta era scazut. Nu pot sti exact ce gandeau acei oameni dar cred ca epidemiile, mortalitatea infantila, lipsa accesului la informatie, teroarea religioasa nu-i faceau prea fericiti. Nu sunt informat privind frecventa bolilor depresive insa trebuie tinut seama si de faptul ca viata omului aproape s-a dublat in perioada moderna, acesta aducand cu sine probleme specifice. Un alt aspect de care trebuie sa tinem seama este acela ca stiinta nu are scopul declarat de a ne face fericiti ci de a descifra mecanismele universului in care traim. Uneori putem ajunge la concluzii care nu ne convin insa, daca iubim adevarul, trebuie sa le acceptam si nu sa respingem stiinta pe motiv ca inainte eram mai fericiti.

"Stiinta si religia vizeaza 2 fatete diferite ale realitatii-de aceea si spuneam eu ca nu se afla in contradictie."

Religia a vizat si vizeaza si teritoriul stiintei. Nasterea din fecioara, ridicarea la cer, invierea mortilor, inmultirea painilor, oprirea rotatiei pamantului, potopul, plagile, eclipsa de trei ore, nu sunt fenomene pur spirituale. Religia nu a renuntat la acestea, care nu mai pot fi verificate, ci doar la cele evident false. Este in conceptia mea o lipsa de onestitate.
Trebuie spus si ca afirmatiile dovedite false (varsta pamantului, ordinea creatiei, geocentrismul, etc.), au suport biblic si au fost sustinute timp de 1500 de ani. E usor a spune acum, dupa ce stiinta a aratat adevarul ca toate aceste falsuri reprezinta o mica eroare si ca de fapt biblia nici nu spune asa ceva. In aceste conditii te intreb daca este logic sa acordam crezare intr-un domeniu neverificabil (cel spiritual) unei teorii care atunci cand a putut fi verificata s-a dovedit falsa.

"Au fost suficiente cazuri de vindecari miraculoase ale unor oameni carora medicina nu le mai dadea nici o sansa"

Din cate stiu eu aceste "miracole" nu au fost validate stiintific, prin urmare nu putem fi convinsi de autenticitatea lor.

"Importanta si superioritatea sufletului in raport cu trupul a fost dovedita de oamenii sfinti care s-au razboit cu acesta din urma si l-au dominat prin puterea celui dintai."

Faptul ca omul este capabil de autocontrol nu implica dualitatea trup-suflet. Rostul creierului este de a controla trupul prin urmare nu vad necesitatea introducerii ipotezei unui suflet independent.

"Cuvioasa Maria Egipteanca a trait in pustie 17 ani cu trei paini si jumatate si radacini iar la sf. celor 47 de ani de asceza nu mai simtea foame sau sete."

Nu stiu cum putem verifica aceste fapte, si chiar daca sunt reale nu reprezinta un miracol. Bosimanii traiesc in desert si se hranesc cu radacini sau insecte si nu au fost sanctificati.

"Gresit se vehiculeaza ideea ca D-zeu ne indeamna sa ne dispretuim trupul ("balast al sufletului"-spuneati undeva)."

Nu am afirmat ca "D-zeu ne indeamna sa ne dispretuim trupul" ci ca religia priveste trupul ca fiind inerent supus pacatului. Pacatul aduce dupa el damnarea sufletului, in acest sens trupul este un balast. Probabil aceasta idee este ilustrata cel mai bine de cuvintele lui Iisus (Marcu, 9):

"43. Si de te sminteste mana ta, tai-o ca mai bine iti este sa intri ciung in viata, decat, amandoua mainile avand, sa te duci in gheena, in focul cel nestins.
44. Unde viermele lor nu moare si focul nu se stinge.
45. Si de te sminteste piciorul tau, taie-l, ca mai bine iti este tie sa intri fara un picior in viata, decat avand amandoua picioarele sa fii azvarlit in gheena, in focul cel nestins,
46. Unde viermele lor nu moare si focul nu se stinge.
47. Si de te sminteste ochiul tau, scoate-l, ca mai bine iti este tie cu un singur ochi in imparatia lui Dumnezeu, decat, avand amandoi ochii, sa fii aruncat in gheena focului."

Nu am afirmat ca saracia este o virtute, doar ca dezastrele lovesc fara sa tina aparent seama de rugaciuni si orientari religioase, si cei mai loviti sunt nu pacatosii ci saracii. Nu spun ca acesta dovedeste ca Dumnezeu nu exista ci doar ca ateismul este in mai buna concordanta cu faptele decat teismul.

"ziceati ca cel caruia nu-i lipseste nimic este mai predispus la acte de bunatate catre semeni. Dimpotriva cred eu,cel sarac mai degraba decat cel bogat intinde o mana unui nevoias."

Este discutabil. Cred ca in tarile cu un nivel ridicat de trai oamenii sunt mai dispusi la a fi amabili si la a ajuta pe saraci, pe cand saracia de multe ori abrutizeaza. Cred ca am citit in Adevarul un articol pe tema asta, dar nu am date statistice.

"Starea "de pe teren" contrazice spusele d-voastra cum ca oamenii vor deveni mai buni pe masura ce vor trai mai bine de pe urma realizarilor stiintei."

Sa inteleg ca japonezii si suedezii traiesc mai prost decat indienii, cubanezii sau romanii? Care este acea "stare de pe teren"? Pana la urma, atat timp cat si eu voi trai bine ma intereseaza mai putin cat de darnic este vecinul. Nu stiu daca stiinta face oamenii mai buni la suflet dar poate eradica saracia.

"nu stiu despre ce masacru al copiilor vorbiti..."

I Regi, 15:

"2. Asa zice Domnul Savaot: Adusu-Mi-am aminte de cele ce a facut Amalec lui Israel, cum i s-a impotrivit in cale, cand venea din Egipt.
3. Mergi acum si bate pe Amalec si pe Ierim si nimiceste toate ale lui. Sa nu iei pentru tine nimic de la ei, ci nimiceste si da blestemului toate cate are. Sa nu-i cruti, ci sa dai mortii de la barbat pana la femeie, de la tanar pana la pruncul de san, de la bou pana la oaie, de la camila pana la asin". "

Este de remarcat motivul pentru care Dumnezeu ordona genocidul, faptul ca, cu 400 de ani in urma, amalekitii nu i-au lasat pe evrei sa treca bine-merci prin propria lor tara.

"cat despre explicatia mea unde vedeti cruzimea,nedreptatea despre care spuneti ca o accept."

Prin prisma teismului tragediile umane nu reprezinta pur si simplu intamplari nefericite, ci se petrec cu vointa sau acceptul lui Dumnezeu. Prin urmare un credincios nu le poate condamna in mod absolut ci este nevoit sa le accepte. Faptul ca un crestin poate citi fragmentul de mai sus fara sa-l eticheteze ca pe o crima abominabila pune bazele unei duplicitati morale in care terorismul religios isi gaseste justificarea. Daca Moise, Ioshua si Saul au facut voia lui Dumnezeu de ce Usama Bin Laden nu poate?

"Pt cel ramas in viata e lesne a spune ca e mai bine/frumos/demn sa mori in timpul somnului din cauza unui stop cardiac decat sa mori sub daramaturi ori decat sa mori dupa ce ai fost siluit.Dar pt cel care a murit -singurul pt care intr-adevar conteaza- ce importanta are?"

Personal prefer sa mor de batranete la mine in pat si nu sub sabia vreunui macelar cum a fost Saul. Daca tu ai alte gusturi nu am ce comenta. Sunt de acord ca dupa ce omul moare nu mai conteaza pentru el, dar durerea celorlalti nu este de neglijat.

"dovezile pe care imi cereti nu vi le pot da."

Iti dau eu un fir de investigatie. Studiaza in Biblie in ce mod si-a tinut Dumnezeu juramantul fata de Israel in ceea ce priveste teritoriul pe care i-l va da. Promisiunea este repetata in multe locuri si suna cam asa (Ioshua, 3):

"9. Iar Iosua a zis catre fiii lui Israel: "Veniti incoace si ascultati cuvintele Domnului Dumnezeului vostru.
10. Din aceasta veti cunoaste ca in mijlocul vostru este Dumnezeul cel viu Care va alunga de la voi pe Canaanei, pe Hetei, pe Hevei, pe Ferezei, pe Gherghesei, pe Amorei si pe Iebusei.
11. Iata chivotul legamantului Domnului a tot pamantul va trece inaintea voastra peste Iordan."

In discutia noastra ai ridicat o problema care mi se pare extrem de importanta, aceea a absurdului unor situatii in viziunea ateista. Ma refer la:

"putem oare dirija si hazardul,absurdul(pt ca in lispa lui Dumnezeu doar asta ne ramane)acel absurd care face ca unul sa moara la 3 ani ,asa cum ziceam intr-un accident stupid,iar altul sa traiasca 300 de ani."

Voi incerca sa arat in continuare ca nu filozofia ateista, ci dimpotriva, teismul, prin premizele pe care le introduce, provoaca acest absurd.

Ateismul spune ca universul functioneaza dupa anumite legi (sa spunem legile fizicii) si o face fara a da vreun interes gruparilor temporare de atomi numite oameni. O piatra care cade de pe un munte nu alege sa loveasca un copil, un batran, sau sa treaca pur si simplu mai departe. Ea cade din niste cauze mai mult sau mai putin cunoscute insa nu urmarind vreun scop sau planul cuiva. Daca un copil s-a aflat pe traiectoria ei este tragic pentru noi, oamenii, dar nu este absurd. Nu este vorba decat de actiunea acelorasi legi universale la un moment nefericit pentru oameni.

Ce ne spune insa religia? Omul este centrul creatiei si tot universul a fost creat in folosul lui. Creatorul, o fiinta de o putere, inteligenta si bunatate infinite este extrem de preocupat de soarta oamenilor, le asculta si indeplineste rugaciunile, ii ajuta sau pedepseste, are pentru ei un plan bine stabilit. Nici o piatra nu se clinteste fara voia Lui.
Se vede cum introducerea acestor ipoteze genereaza absurdul. Acel copil a murit pentru ca Dumnezeu a incuviintat acest fapt (de unde si intrebarea "de ce, Doamne" pe care o pun adesea in momente grele oamenii religiosi). Daca parintii lui sunt credinciosi si s-au rugat pentru el, pentru sanatatea lui, iar Dumnezeu nu i-a ascultat inseamna ca, fie ei au gresit undeva, fie Dumnezeu avea un anume plan cu copilul lor. Nu poate fi vorba de pura intamplare in universul teist.
Fireste, religia trebuie sa raspunda cumva la aceste intrebari, trebuie sa evite situatia de absurd. Este vorba de trivialitati, ca totul decurge conform unui plan (necunoscut, desigur), ca precis copilul se afla in rai si la indemnul de a persista in rugaciune si de a nu contesta dreptatea lui Dumnezeu.

In concluzie eu zic ca am aratat cum ateismul ne prezinta o realitate simpla, lipsita de mistere, aceea ca omul nu are un loc preferential in univers si ca este de datoria lui sa se adapteze si sa lupte pentru supravietuire. Am aratat ca teismul complica inutil problema introducand ideile de rol central al omului in creatie si de existenta a unui scop (plan) si incercand sa evite absurdul prin formularea unor explicatii ad-hoc, imposibil de verificat. Prin urmare, in problema discutata de noi, ateismul este alegerea rationala.

Sunt interesante si implicatiile teologice pe care le are moartea unui copil mic. Voi considera cazul in care sufletul acestuia ajunge in rai (daca este trimis in iad aceasta ar fi o evidenta nedreptate):

- daca Dumnezeu vrea ca toti oamenii sa ajunga in rai iar cei care mor la scurt timp dupa nastere ajung acolo, care mai este scopul acestei lumi, a liberului arbitru, a venirii lui Iisus, a intregului plan divin? Pur si simplu putea sa puna oamenii direct in rai, in acelasi mod in care copilul respectiv a putut accede acolo, si sa nu le permita acestora sa pacatuiasca.
- este preferabil ca oamenii sa moara la nastere intrucat ei vor ajunge sigur in rai, si dupa cum spuneai, "asta afecteaza doar trupul aceluia ,adica ce este mai putin valoros in noi".

Numai bine!

Si veti cunoaste adevarul, iar adevarul va va face liberi.
(Ioan 8:32)
#30333 (raspuns la: #30088) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sarmale cu ciuperci - de anisia la: 09/12/2004 12:41:09
(la: Retete aristocrate)
belle, sper ca e ok ca incerc sa te ajut culegand cate o reteta de pe ici pe colo cand imi ies in cale :). iata ce am gasit azi:

Sarmale cu ciuperci
Publicat de cyppq2 la 11/07/2004 - 04:14 la Antreuri

Portii:
Timp de preparare: 2 hours
Ingrediente:

2-3 cepe
200-300g ciuperci
3-4 linguri orez
vegeta, piper, boia, marar
1 varza dulce

Instructiuni pentru preparare:

Se calesc 2-3 cepe taiate marunt impreuna cu ciupercile taiate felii in putin ulei la foc potrivit, se lasa sa se inmoaie putin apoi se scurge zeama optinuta care se pastreaza pt a fi pusa peste sarmale la fiert. In masa de ciuperci se adauga orezul spalat, cca 3-4 linguri, vegeta , piper putina boia si marar dupa dorinta. Varza se opareste in apa cu sare citeva minute apoi se fac sarmalute care se aseaza in cratita una linga alta peste care se pune zeama de la ciupercile dinstuite cu ceapa si se complcteaza cu apa pina da peste ele. Se fierb la foc potrivit pina se inmoie varsa si este fiert orezul. La sarmalele cu ciuperci se poate face un sos de marar cu putina faina marar si zeama in care au fiert sarmalele, sau dupa preferinta se poate face un sos de rosii. Pofta Buna!
Esti destept foc. (nu-i a - de alexbrie la: 09/12/2004 23:05:37
(la: Confruntarea TVR Nastase-Basescu)
Esti destept foc.

(nu-i asa ca ma vei vota pe mine? ca doar te-am mintit atat de frumos...)
Tre' sa fie buna si dulce rau - de mya la: 13/12/2004 18:48:48
(la: Tiramisu cu crema Mascarpone)
Tre' sa fie buna si dulce rau da' se depune pe sale si nu e pacat? Ce vitamine si minerale iti aduce in organism asa o chestie? (O sa ziceti ca sunt nebuna, stiu..., asa zic toti ;-)).

Adevarul e ca ma gandesc cu mare admiratie la cei/cele care au rabdare sa stea cu orele si sa faca mancaruri si deserturi foarte complicate si prelucrate. Cand aud cum se face coca de nu stiu ce, sau cum se intinde foaia, sau cum se incorporeaza crema...raman cu gura cascata de admiratie. Aud asa..."se coace cam o ora...timp in care se bat ouale si se taie etc..." si ma gandesc, cum oare poate cineva sa stea cu orele in picioare si sa faca niste mancare, mancare care se haleste in doi timpi si trei miscari?! Tot respectul!!!

Trebuie sa recunosc insa ca mi-am notat aceasta reteta, cuminte (da' nu stiu daca o sa ma invrednicesc sa ma apuc de ea vreodata in viata) fiindca este desertul preferat al sotului meu. Saracu'...mai pofteste si el din cand in cand si tot mai spera ca ma indur de el si ma apuc sa-i fac ceva, candva...

Si ca sa nu ziceti ca sunt afona de tot, uite...stiu si eu sa fac clatite si ies cica foooarte bune (zice lumea). Le fac cu faina neagra, lapte cu grasime 2 %, oua si le umplu (cu forta!) cu gem dieta (d-ala fara zahar, pentru diabetici). Da' ca sa stiti tot adevarul...eu nu le mananc pe astea cu gem (fiindca nu-mi plac dulciurile, ce sa fac!?) ci pe alea umplute cu branza de vaci (tot d-aia cu grasime redusa) frecata cu pesto (adica un fel de pasta din busuioc, meseriasa!).

Asa "e" unii dom'le, obsedati cu silueta si sanatatea, deh.
#31555 (raspuns la: #9790) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...