comentarii

duminica dimineata


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Cafeaua de duminica dimineata - de Cristall la: 28/02/2005 17:35:47
(la: :) Panselute :))
Ma mir uneori de cata liniste si binecuvantare pot gasi in niste
clipe atat de banale.

Duminica dimineata, cand toate stau parca locului si se
desfata in liniste de trecerea molcoma a timpului...lasa-l sa treaca,
nu ne zoreste nimeni, spun fara glas toate cescutele din vitrina.
Eu le aprob complice cautand cu privirea cescuta mea preferata, ciobita intr-un colt si draga prietena a clipelor de nesomn. O gasesc pitita in
spatele burtosului platou cu struguri cu boaba verde-limpede,
plesnind de mandria ca au fost alesi dintre toti sa-mi impodobeasca
odaia.
Ibricul batran s-a oprit din bolborositul sfatos si imi pot
turna licoarea neagra in cescuta (iar din neatentie, poate, si in
farfuriuta, sa-mi aminteasca de bunici si de banutii profetiti).
Si in tacerea fosnitoarea a pervazului, cocotata intr-un varf de perna, adulmec lupeste aroma cafelei dulci.

O duminica dimineata, poate prea dimineata pentru o duminica, insa niciodata nu e prea devreme sa-mi prelungesc odihna sufletului pe marginea firava a unei cescute de cafea.
1)cafeaua de duminica diminea - de Yuki la: 07/10/2005 08:38:26
(la: 24 de intrebari "Viva")
1)cafeaua de duminica dimineata
2)my family
3)mama
4)broasa testoasa
5)acuma: Losa
6)cand uit cate ceva
7)sa citesc ion parc
8)oportunismul
9)buricul
10)intr-o biblioteca, pe o canapea
11)curajul
12)altruismul, (mint: umorul)
13)cand dorm
14)n-am
15)nebulozitatile din mintea mea
16)n-am
17)sa nu ajungi niciodata acolo
18)neputinta
19)caposenia
20)n-am
21)a??
22):?
23)dependenta de tigari
24)parul lung
:))) daca duminica diminea - de zaraza la: 02/11/2005 01:02:18
(la: frustrarea de duminica seara)
:)))

daca duminica dimineata mai merge, lumea mai e cat de cat agitata, pregateste pranzul de duminica, mai sunt zgomote, mirosuri, de pe la 2-3 incolo este absolut deprimant. asta am observat-o de cand eram in scoala primara. eu imi faceam de sambata seara lectiile pentru luni, ca sa am duminica libera, dar duminica dupa-amiaza aveam inevitabil o senzatie de tristete. ma bucur acum ca nu eram singura :).

acum nu mai sufar chiar asa, caci fiind propriul meu stapan lucrez cand am chef. se intampla sa lucrez foc continuu sambata si duminica, si sa lenevesc apoi lunea si atunci tare bine ma simt. mai ales dimineata, cand aud zgomotele strazii de pe la 7, dar eu dorm pana la 11 :)

zaraza
cafeaua in pat duminica dimin - de Yuki la: 29/01/2007 22:54:48
(la: Bucurii marunte)
cafeaua in pat duminica dimineata; ceaiul negru aromat; primul roi de frunze galbene; un zambet ce a fost si este acolo pentru mine.

-------------------------------------------------------------
i've often seen a cat without a grin, but a grin without a cat it's the most curious thing i ever saw in all my life!

duminica e mai ingrozitoare d - de Honey in the Sunshine la: 01/11/2005 12:35:50
(la: frustrarea de duminica seara)
duminica e mai ingrozitoare decat lunea :) pentru ca de duminica dimineata si pana a doua zi am vreme sa ma resemnez
_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture
Copilaria e plina de "talente remarcabile"....nu m-am simtit nici o clipa "talentat," desi altii mi-o spuneau. Dupa o vreme, incepi sa o crezi. Nu pot uita Scoala 197 si pe domnul Ciocarlie. Un om nemaipomenit. As fi bucuros daca as putea fi pentru studentii mei macar 10% din ceea ce a fost maestrul pentru mine. Mi-a fost nu numai un mentor, mi-a fost ca un parinte. Avea un atelier undeva prin preajma Lipscanilor, prafuit, misterios, fascinant. Am crescut in atelierul acela, printre "Pasarile" din ceramica sau metal. Ce n-as da sa am una dintre lucrarile acelea! Cind aveam 15 ani, mi-a facut o cheie, si acolo mi-am petrecut multe duminici. Dimineata ne duceam in Piata Unirii, unde angaja tiganci drept modele. Am ascultat prima simfonie acolo, cred ca "Neterminata" de Schubert, apoi Mahler, etc. Am baut prima mea berea cu el, in ziua cind mi-a anuntat ca se va casatori. Apoi a murit absurd, neasteptat. Din fericire, cei pe care-i iubim traiesc intotdeauna in noi prin dragostea si respectul nostru.

Multumesc pentru urari. Craciun fericit si toate cele bune.
#7360 (raspuns la: #7255) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rauschenberg, arta romaneasca, orasul - de Florin Firimita la: 31/12/2003 15:33:30
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Rauschenberg e un vrajitor in materie de utilizarea materialelor. Am o admiratie deosebita pentru el. Retrospectiva de la Guggenheim, in New York, din 1998 a fost una dintre cele mai fascinante expozitii pe care le-am vazut vreodata Ca si Picasso, tot ce i-a trecut prin mina a devenit parte integrala din opera sa. Poate ma insel, dar nu cred ca a folosit sau foloseste computerul pentru schite.

Arta digitala e o alta fateta a creativitatii, o alta unealta.. Forma nu e atit de importanta atita vreme cit ai ceva de spus. Important e sa gasesti care e medium-ul cel mai potrivit pentru ceea ce vrei sa faci. Aici, in Statele Unite, unele expozitii nu accepta fotografii din simplul motiv ca nu considera fotografia arta. Sint sigur ca atunci cind Degas a folosit un aparat de fotografiat (cred ca a fost primul pictor care a incorporat noul sistem in pictura, in totala contradictie cu legile clasice ale compozitiei), a socat pe multi critici. Aproape toate compozitiile lui sint “taiate” din cauza faptului ca s-a folosit de dreptunghiul vizorului aparatului de fotografiat. Unghiurile sint dificile, etc., un lucru nemaiauzit pina atunci. Cine se mai gindeste la Degas ca un revolutionar astazi?

Am prieteni care se folosesc de noile jucarii digitale cu foarte mult succes. Atita timp cit efortul/ cautarea sint sincere, mijloacele nu conteaza. Tehnicile sint atit de diverse in ziua de astazi, nu cred ca ne putem impotrivi noului val. Nu folosesc computerul pentru lucrarile mele. "Moda" de care vorbiti nu cred ca isi are locul in arta. Modele sint trecatoare, ce rost are sa incerci sa placi? Experimente? Bineinteles. "Colajele" despre care cred ca vorbiti sint de fapt "mixed media" pe lemn, si sint uneori puncte de plecare pentru picturi mari. Am un atelier mic, de iarna, si un atelier mare, de vara. Iarna e mai intima, si ma vad lucrind la compozitii mici. Vara, lucrez de obicei in atelierul mare, unde imi pot permite sa lucrez la pinze de citiva metri. Uneori, lucrarile mici la care lucrez se transforma in pinze immense.

In ceea ce priveste, situatia artei din Romania, nu sint familiar cu ce se intimpla astazi. Am primit citeva oferte de a fi reprezentat de citeva galerii din Bucuresti, dar sint prea lenes ca sa fac ceva. Castele inchise despre care vorbiti…au existat de mult timp, din diferite motive. La un moment dat, era Uniunea Artistilor Plastici, care era o amestecatura de mari talente si cei care-l pictau pe Ceausescu imbratisind pionierii, era un astfel de club privat, un amestec de convenienta - daca nu erai membru al Uniunii, nu aveai nici o sansa de a fi considerat artist, sau de a expune. In cazul meu, mi-a fost greu sa respect artisti care pictau vizitele prezidentiale de la Canal, si in acelasi timp vorbeau despre “puritatea” artei. Toleranta de care vorbiti ar fi de folos, si nu numai in ceea ce priveste arta contemporana.
Am foarte mare respect pentru citiva dintre fosti mei profesori de la Tonitza, mai ales, Gheorghe Anghel care e un pictor nemaipomenit, Mihai Horea, doamna Adriana Crainic-Botez, o intelectuala de elita (si spun “elita” in cel mai bun sens al cuvintului), caruia ii datorez primele mele incercari in critica de arta, si totodata o curiozitate pe care mi-a deschis-o cind eram prin clasa a IX-a.

Despre America: cred ca gresiti. America este atit de complexa, incit e dificil sa punctam aspecte care devin cetoase de la distanta. Da, trebuie sa conduc ca sa-mi cumpar piine, si nu m-i s-a parut niciodata ca are ceva de-a face cu spiritul comunitatii in care traiesc. America e o tara in continua miscare, de bine sau de rau. Nu locuiesc in “suburban America,” care are avantaje si dezavantaje, traiesc la “tara,” pentru ca am vrut sa traiesc la tara. E unul dintre cele mai frumoase colturi ale Americii, plin de istorie si peisaje, dar in acelasi timp, foarte aproape de New York City. Am un echilbru intre natura si cultura pe care l-am vrut intodeauna. Micul European corner shop il am in apropiere. E un magazin mic, cafenea, unde imi intilnesc prietenii in fiecare duminica dimineata, unde citim The New York Times si vorbim despre ursii care au inceput sa dea tircoale prin imprejurimi. Aceeasi atmosfera o gasesc in New York, care e plin de corner shops daca stii unde sa le gasesti. De exemplu, in Time Square este o cafenea “ascunsa” in mijlocul frumoasei nebunii a orasului, care se deschide la 6 dimineata. Spatiul e foarte strimt, aerul e plin de miros de ulei prajit, dar fac cea mai buna omleta de pe costa de est, si poti avea o conversatie despre orice cu cineva care tocmai a venit din cine stie ce colt al lumii. Imi trebuie aceasta dualitate, oras, “tara,” pentru ca ambele ma inspira foarte mult. Scriu ori de cite ori am ocazia, in oras, dar nu as putea picta in oras. Orasul ma revitalizeaza, ma excita, dar intotdeauna imi place sa ma regrupez, sa ma regasesc acasa, in fata semineului, cu o carte buna, sau in atelier.
#7499 (raspuns la: #7446) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din tarile bogate sau mai put - de (anonim) la: 26/03/2004 07:02:09
(la: H.R. Patapievici, Omul recent)
Din tarile bogate sau mai putin, cred ca toti urmeaza tendinta de “modernizare” de mai sus. Sau vor s-o urmeze si o vor urma daca au ocazia.

In cuprinsul cartii se ajunge la descrierea ambelor tipuri umane: rodul civilizatiei occidentale, respectiv al comunismului, prea putin diferite si amandoua involuate din punct de vedere moral, cultural etc. Concluzia e ca germenul patogen, identificat cu disolutia morala e comun estului si vestului.

Noi, de exemplu, suntem un hibrid mai nereusit chiar decat vita hibrida ce vrea s-o smulga uniunea. Cu venituri jalnice, mostenire estica, ii imitam cu avant si elan pe occidentali. Le iubim produsele: tigari, detergenti, cola si chips-uri pentru marea masa, automobile, rolexuri si vacante in strainatate pentru ceilalti. Le vedem filmele, le copiem muzica si emisiunile TV. Le-am importat pana si sarbatorile, chestie tare stupida dupa parerea mea. Poate ca samponul va fiind mai bun decat ce putem produce noi, dar ce nevoie aveam de Valentine’s si de Halloween? In fine, tanjim cu toata fiinta noastra de consumatori la modernitatea occidentala si din pacate nu doar la produsele materiale.

Cred ca-i o diferenta uriasa intre generatii. E destul sa mergem cu saizeci-saptezeci de ani in urma sa gasim cea mai mare parte a populatiei in sate, cu morala si traditii rigide. Iar autoconsumul detinea o pondere covarsitoare. In intervalul mai sus mentionat a avut loc migratia spre oras, valorile rurale s-au pierdut, altele nu au fost adoptate, iar familia standard isi petrece duminica dimineata in supermarket.

Dependenti de confort? Pai cum ar fi daca s-ar intrerupe apa calda si curentul pentru cateva zile?

Dependenti de consum? Ni-i singura fericire accesibila.

Cei mai gregari si servili in raport cu statul? Asta vine din dependenta noastra de consum si confort. In timpul invaziilor barbare ai nostri se retrasesera bine-mersi in munti. Poporul de azi n-ar trece iarna fara importurile de combustibili din Rusia.
Nashei Belle - de LMC la: 01/09/2004 19:50:04
(la: Casuta Postala A Lui LMC)
Tortul de mireasa a fost un tort extraordinar de bun, Dobos, cred ca ai auzit de el. Dar prajitura despre care am vorbit a fost numita, Amandine, ciocolata pe deasupra iar foile de tort erau insiropate cu ceva care inca nu am putut sa-mi dau seama ce sirop a fost. In orice caz delicios, si nu prea dulce.

Sarmale cum face mamica nu face nimeni, dar din pacate la capitolul sarmale m-am dat batuta pentru ca niciodata nu le-am putut stii impaturii. Poate pentru ca sint perfectionista si daca nu-mi iese asa cum vreau eu sa-mi iasa nu ma apuc de ele. Mamica are mai multe retete de sarmale, sarmale fara carne cu ciuperci, sarmale cu carne de vita, sarmale cu carne de vita si porc, sarmale cu pasat, si sarmale in foi de vitza care sint umplute la fel ca cele descrise mai sus. Favoritele mele sint sarmalele cu ciuperci si pasat. Si binenteles alea care ne scula Duminica dimineata din somn. Mamica le punea la foc dis de dimineata inainte de a merge la biserica si cind plecam la biserica le stingea. Pe cind ajungeam acasa erau numai bune de mincat si eu mincam alea de deasupra pe care era sosul de rosii. Yummy, ti se topeau in gura de nici nu trebuia sa le mesteci. Pe deasupra ea le face asa micute ca la Moldova, micute de-ti incape una in gura. Na, deja salivez.

Pentru ca ai adus vorba de Ciorba de Burta, hai sa-ti spun un secret care iti face Ciorba de Burta mai buna decit ti-ai putut inchipui ca se poate face. Este foarte important ca burta sa fie curatata bine de tot, si asta se face in doua etape. Mai intii la inceput cind o speli, o curati de toata grasimea visibila, si o pui la fiert asa intreaga, binenteles cu multa apa si cu sare, Kosher Salt. Dupa ce fierbe bine de tot, binenteles ca intre timp culegi toata spuma aia de pe deasupra, scoti burta afara si o lasi un pic sa se raceasca. Tot atunci strecori apa bine de tot. Eu, daca vad ca burta nu este chiar asa de frumoasa, prima apa inainte de a da clocot, o arunc, dar asta ramine la alegerea fiecaruia. Dupa ce burta s-a racit ca sa poti pune mina pe ea, incepi si o tai feliute cit sa incapa intr-o lingura, asa ca taieteii, si daca mai gasesti grasime o curati si pe aia. Dupa ce termini de bibilit burta o pui din nou in apa in care ai fiert-o si adaugi ceapa, morcovi, telina, si alte vegetale care iti place in supa. Dar neaparat morcovi, cel putin doi. Le pui pe toate inapoi la foc si le lasi sa se fiarba bine ca supa de gaina. Cind s-au fiert scoti toate vegetalele si le bagi intr-un blender. Tot in bleder adaugi mujdeiul de usturoi, doua linguri de faina care ai amestecat-o cu un pic de smintina si zeama din oala, si ca sa faci amestecatura din blender mai lichida pui zeama din oala, nu apa. Cind s-au facut toate lichide si s-au amestecat bine in blender torni peste zeama din oala. Iti spun ca-ti iese o ciorba de burta de maninci pina prostesti, si miroase de-ti aduni toti vecinii la usa de pofta. Daca cuiva nu i-a placut ciorba de burta dintr-un motiv sau altul reteta asta este punctul de intoarcere. Toti care au mincat la mine nu le-a venit sa creada ce buna a iesit.

Despre Gamalie. Nasha Belle finutul tau vrea sa-ti spuna ca el nu sta in cusca. El are o camera, o bucatarie de vara, si cit timp am fost noi plecati a putut iesi afara in gradina sa se zbenguie si sa se lungeasca pe sub tufisurile lui cind a vrut el, pentru ca i-am lasat usa putin deschisa, atit cit sa incapa el prin ea. Iti multumeste si pentru scarpinatul din spatele urechilor. Cind il scarpin acolo incepe sa ma linga daca il tin in brate, daca nu, se linge pe labute de placere.
#20795 (raspuns la: #20787) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ISTORIE RECAPATATA(continuare VI) - de DESTIN la: 17/09/2004 03:17:00
(la: Cum gandim?)
Au fost si boieri ,au fost si conducatori ,au fost si romani...

Ramura Pătrăşcan îi are ca reprezentanţi pe :

-Matei Kostaki, zis “Petraşcanu”, nepotul lui Lupu Costache. Postelnic, căsătorit cu Ruxandra, născută Miclescu.

-Iorgu, fiul lui Matei Kostaki. Zis “Stoeşescu”, a fost căsătorit cu Catinca, născută Sturdza.

Ramura Talpan:

-Constantin, zis “Talpan”. Mare-vornic, căsătorit cu o Rosetti.

Din linia Negel se disting:

-Constantin Costache, fiul lui Vasile Costache. Căsătorit cu Catrina, fiica vornicului Iordache Roset. Poreclit “Negel”, din cauza unui neg pe care îl avea pe nas.

La 1707, în timpul celei de-a doua domnii a lui Mihai-vodă Racoviţă este vel-comis şi domnitorul îl trimite, ca sol al său, în Muntenia, la nunta unuia dintre băieţii lui Constantin-vodă Brâncoveanu, cu fiica unui boier moldovean, Ilie Cantacuzino.

Constantin Costache ocupă aceeaşi dregătorie de mare-comis şi în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir.

În 1712, în timpul celei de-a doua domnii a lui Nicolae-vodă Mavrocordat, este stolnic mare; domnul îl însărcinează cu îndeplinirea poruncii venite de la Poartă, de a curăţa Prutul de copaci şi crengi.

În 1716, vine pentru a treia oară la domnie, Mihai Racoviţă, iar Constantin Costache este vel-vistiernic şi domnul îl trimite, împreună cu vel-banul Macriiu, să adune două-trei mii de tătari, pentru a-i folosi împotriva austriecilor din Cetatea Neamţului.

Vistiernicul nu apucă să-i mai spună lui Racoviţă de venirea tătarilor, fiindcă austriecii ajunseseră deja la Iaşi.

Costache se ascunde în stuh.

După victoria turcilor şi izgonirea austriecilor, domnul îi trimite pe Constantin Costache vistiernicul şi pe Luca biv-vistiernicul în Bugeac, pentru a-i elibera pe robii luaţi de tătari din Moldova.

Casele domneşti arzând, Mihai-vodă Racoviţă se mută în două case alăturate, cele ale biv-spătarului Ioan Păladi şi cele ale lui Constantin Costache, acum vel-spătar.

După mazilirea lui Racoviţă, C. Costache este pus, la 26 septembrie 1726, caimacam, împreună cu vel-banul Sandu Sturdza şi amândoi îl vor întâmpina pe noul domn, Grigore-vodă Ghika.

La acest domn, Constantin Costache este hatman; plănuieşte, împreună cu neamurile sale (stolnicul Iordache Costache, fiul lui Lupu; paharnicul Gavril Costache; stolnicul Toader Costache), cu vel-vornicul Ioan Păladi şi fiul acestuia, vel-banul Toader şi cu spătarul Iordache Cantacuzino să fugă în Bugeac şi să-şi aleagă domn dintre ei.

Sunt însă arestaţi cu toţii; Iordache Costache este decapitat, ceilalţi sunt închişi o vreme, apoi eliberaţi.

La mazilirea lui Grigore Ghica, în 1733, C. Costache, acum vel-logofăt, este din nou caimacam, împreună cu Constantin Ruset, vel-vornic.

În acelaşi an, începe domnia lui Constantin-vodă Mavrocordat, la care Constantin Costache continuă să fie vel-logofăt. Aceeaşi dregătorie o va ocupa şi în timpul celei de-a doua domnii a lui Grigore Ghica, până când, la 29 februarie 1737, moare în urma unui atac de apoplexie (anterior ceruse, din pocăinţă, să nu fie îngropat în biserica Mitropoliei, ci afară, lângă uşă).

Iscusit şi influent, indispensabil aproape tuturor domnitorilor contemporani cu el, Constantin Costache este emblematic pentru acea boierime română care a fost, aşa cum frumos scria Ştefan D. Grecianu:

“braţul şi sufletul ţărei nóstre”.

De aceea, voi oferi, în continuare, un citat ceva mai amplu din acelaşi Ion Neculce care, cu toată aversiunea faţă de Costăcheşti, pe care nu şi-o ascunde pe toată întinderea cronicii sale, nu poate ca, la moartea lui Constantin Costache, să nu îi recunoască acestuia şi calităţile:

“Atunce să tâmplasă Costantin Costachie Gavriliţi, ce să poriclé Negel, c-avè un negel în nasu din naştire, cari era logofătu mare şi era cu zlotăria la Suceavă. Şi mergând la mănăstire la Suceviţi, sosind într-o simbătă sara la mănăstire, în 28 di dzâli a lui feurar, au şădzut cu igumănul şi cu alţi mazâli la masă, de-au mâncat bini sara, iar când au fost dispre dzuă, s-au sculat să margă la biserică duminică dimineaţa. Şi n-au apucat să agiungă în biserică, şi l-au şi lovit o ameţală, de-au cădzut gios în mijlocul mănăstirii. Şi luându-l ficiorii în braţă, de-bè l-au dus pãn’ la chilie, şi peste un ceas au şi murit.
Apoi l-au adus slugile la Ieş, şi i-au ieşi tu vodă înainte şi cu toată boierimea, şi l-au îngropat la mitropolii, afară lângă uşa bisericii, c-aşé au poftit el, să nu-l îngroape în biserică. Şi mari cinste i-au făcut la îngropare, şi mai mulţi oameni strâga "Dumnedzău să-l ierte"dicât "să nu-l ierte". Că măcaru că era om mânios şi zavisnic asupra unora, după cum îs pizmătari neamul Gavriliţăştilor, dar avé şi unili lucruri bune. Că era om şi harnicu, nici mitarnic sau lacom, şi era şi om libovnicu, ospătători. Dragă-i era cinstea şi mai aleasă decât toati era cè mai bună, că să pune tari în prici cu domnii şi cu alţii pentru ţară. Sta di să pricé, ca să nu o jăcuiască. Pentru acee nărodul mai mult strâga "Dumnedzău să-l ierte". Şi noă încă ni să cade, celor ce om citi, di vremi că sta pentru ţară cu bini, să dzâcim "Dumnedzău să-l ierte". Că boieriul cari stă cu bine pentru ţară di spuni, macar de-ar vini şi la primejdia vieţii, i să cade de la ace ţară şi di la peminteni a-i da mai multă cinste di laudă decât de hulă. Făcutu-i-au şi giupâneasa lui, unde l-au îngropat, mormânt di piatră frumos, ca să rămâie di pomeniri.”

Trebuie să fi fost un personaj cu totul excepţional acest Constantin Costache, dacă un mare adversar al familiei sale îi scrie un necrolog atât de emoţionant !

(va urma)

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#22589 (raspuns la: #22442) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu ce ma fac, dragii mei? E cineva care ma poate sfatui? - de (anonim) la: 07/10/2004 00:24:50
(la: L-am gasit pe Dumnezeu, stii ce FANTASTIC e?)
Vai de capul meu! Inseamna ca eu sunt pierduta!!!

M-am nascut intr-o familie in care se aprindea candela, se spuneau rugaciunile de seara, nu se lucra duminica si in sarbatorile importante (ha, ce bine, imi spuneam, unde nu-i sarbatoare in fiecare zi?). Am invatat si eu vreo cateva rugaciuni, pe una o spuneam masinaliceste (Tatal nostru), era pentru mine o corvoada - ca spalatul pe dinti, dar mama ne obliga pe toti s-o spunem inainte de culcare. Mai tarziu, cand am mai crescut, am inceput sa-i tin lectii lui mama, sa-i dau citate din diversi "savanti" ai vremii, cum ca nu pacat ar fi acela de lucrezi intr-o sfanta sarbatoare, din moment ce nu omori, nu injuri (dar o mai faceam), nu minti (dar si asta imi era la indemana uneori) etc.

Acum, sunt si eu departe de tara, de mama si de povetele ei, casatorita cu cineva care e mult mai ateu decat mine. Biserica e la doua ore distanta de casa si uneori se oficiaza slujba, alteori ba. In jur meu, duminica dimineata, vecinii muncesc de rup. Ii mai spun sotului: hai sa mergem azi in ...undeva. Vai, dar am asa de multe de facut, imi raspunde. Si eu zic: da, dar e duminica! Vine iremediabil raspunsul, foarte mirat si contrariat: ei, si?!

Mai nou, sora mea care a fost in vizita aici, anul asta (WA), mi-a adus o rugaciune. E o rugaciune simpla, de implinire a unei dorinte, pe care trebuie s-o citesti (daca nu poti s-o inveti - si n-am putut, desi stiu pe de rost poezii de cate 30 de strofe de acum nu stiu cati ani in urma) de trei ori pe zi, timp de 25 de zile. Am inceput s-o spun, ma fortam sa fiu atenta la ce zic, ma rugam in sufletul meu sa simt ceva special, dar...nu! Ma trezeam ca o citeam si ma gandeam la ce mai am de facut. O luam de la capat si de multe ori cu acelasi rezultat.

Ziceti voi ca exista o astfel de terapie? Cum incepeti? Cu ce? Am stat mult timp in preajma persoanelor foarte credincioase, am discutat mult, am pus intrebari, am citit mult din invataturile Parintelui Cleopa (e un site in Formula AS), sperand ca intr-o zi se va face lumina si in sufletul meu. Nu s-a intamplat insa. Ma inchin si eu seara, mi-am imbogatit rugaciunile, ma rog disperata pentru copii si sot, pentru sanatate, dar...nu e fiorul acela care sa ma faca sa cred c-as fi macar pe aproape, cred ca ma rog...de frica.

Nu stiu daca poate cineva sa ma ajute (cred ca asta trebuie sa vina din noi), desi tare bine mi-ar prinde un sfat!

Cu drag

Elena
Lucius, - de Hypatia la: 21/10/2004 16:46:32
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Nu vreau sa intru in polemica cu tine din mai multe motive. Eu am spus ce aveam de spus. In mesajul tau sunt prea multe lucruri ne-la-locul lor ca sa le iau la puricat. Nu stiu de unde esti tu, dar in comunitatile moldovenesti, bisericile sunt insuficiente si neincapatoare pentru multimea credinciosilor care participa la sfintele slujbe. Se vede ca nu cunosti bine nici cultul nostru, ca daca ai sti macar minim minimorum, ai sti ca in orase, slujbele se tin Duminica dimineata, duminica seara si in sarbatori. Dar la cata educatie religioasa ai, ce pretentie sa am de la tine? Si inca ceva: minunile nu sunt chestiuni inexplicabile la un moment dat si explicabile pe urma, ci interventia lui Dumnezeu in lume, dincolo de legile pe care El le-a fixat fiecarui element din creatie. Dar nici asta nu ai cum sa stii, daca nu crezi in Dumnezeu, iar cultura ta generala e pana la genunchiul broastei asa ca .... schimba subiectul cu ceva la care te pricepi.....
Hypatia
#25808 (raspuns la: #25778) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Daniela Fefelina - de LMC la: 22/10/2004 18:42:03
(la: Trancaneala Aristocrata)
Sarmale este singura mincare care eu nu stiu sa fac. Mai bine zis, eu nu am facut niciodata. Motivul fiind ca odata cind m-a pus mamica sa impaturesc sarmalele, nu am reusit nici cum sa le impatur. De atunci mie teama sa ma apuc de ele ca sa nu fac vreo prostie. Am sa-mi iau inima in dinti, si am sa iau riscul totusi sa o intreb pe mamica cum le face ea. Zic ca iau "risc" pentru ca daca o intreb o sa inceapa sa rida de mine, pentru ca stie clar ca eu nu fac sarmale, iar chestia cu intrebatul o sa-i porneasca alarmele in cap.

Dar pina o intreb eu pe ea, hai sa-ti spun ce-mi mai aduc eu aminte despre cum facea ea sarmale.

Deci, la compozitie ea amesteca carne de porc cu carne de vita. Intr-o vreme nu punea porc de loc pentru ca eu eram alergica la porc. Nu ma intreba cum face compozitia pentru ca nu sint sigura de ea.

Apoi pe fundul oalei (preferabil oala de tuci --Belle vezi ca acuma stiu cei aia tuci) punea un strat de varza murata taiata foarte marunt. Si aseza sarmalele frumos ca pe sardine in conserva. Deasupra mai punea un strat de varza murata si punea apa cam 3 sferturi din oala, in alte cuvinte sa nu acopere sarmalele. Oala o acoperea cu capacul si o punea ori in cuptor, ori pe aragaz, dar la foc mic. Sarmalele ies cele mai bune daca le faci incet. Adica tre sa le tii pe foc citeva ore. Mamica mi se pare ca le tinea doua ore jumate pina dadea clocot. Dupa aceea lua citeva paturi si prosoape si invelea oala si o lasa asa inca vreo doua ore. Asta facea in fiecare Duminica dimineata. Si-acuma imi aduc aminte ca primul lucru la care ne gindeam cind ne trezeam era sarmale, pentru ca mirosul lor ne gidila pe la nari si asa ne sculam noi Duminica dimineata sa mergem la biserica. Pe cind ne intorceam de la biserica sarmalele erau numai bune de mincat. Mie imi placea alea de deasupra pentru ca peste alea punea o conserva mica de sos de rosii, si eram moarta dupa gustul ala combinat cu gustul sarmalelor. Ti se topeau in gura nu altceva. Si mamica le facea si asa mici de tot cam cit degetul mic de la mina, ca iti intra una in gura. Oricum, eu cred ca secretul se afla in faptul ca ea le fierbea asa mult timp. Dar cred ca mai este un secret, si ala se pare ca este referitor la varza. Nu stiu exact ce facea ea cu varza, dar am sa-ti spun odata ce aflu de la ea.
#25968 (raspuns la: #25904) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hypatia - de Belle la: 17/11/2004 21:19:12
(la: Trancaneala Aristocrata)
e greu sa contam pe ceva in cursul saptamanii... pentru mine cel mai bine e dimineata in uichend ca fi-miu doarme pana tarziu si am calculatorul liber. asa cum am spus in timpul saptamanii chiar daca nu ma duc la antrenament (ceea ce probabil se va intampla vineri) mi-e mai greu sa-l dau la o parte ca sa intru eu :)

dar vazand si facand, ne-om nimeri noi....

ar mai fi o solutie saptamana viitoare, sunt libera de miercuri de la pranz pana luni, asa ca joi, vineri, sambata sau duminica dimineata (adica dupa pranz la tine) sunt pe aparate....
#29082 (raspuns la: #29080) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
artisti, artisti, artisti... nu am dus lipsa de ei! - de romanul_vesel la: 10/01/2005 11:48:07
(la: Tudor Gheorghe a plans pe scena)
Tudor Gheorghe... are o voce de inger si talent cu carul.
Dar nu este persoana integra pe care ne-o imagina din viersurile pe care le cinta.
In 1980 dupa ce 18 din 20 de studenti de la Institutul de Marina Constanta au fugit de pe Bricul Mircea in Turcia, Tudor Gheorge a tinut un concert special pentru studentii ramasi, si printre viersurile:

"Acolo este tara mea si neamul meu cel Romanesc"...

Intrerupea cintecul si incepea: Fratilor, nu mai fugiti din tara, nu va tradati neamul.... nu faceti ca tradatorii....

"Acolo sa traiesc as vrea, acolo vreau eu bla... bla... bla..."

Invitat in Australia sa tina un concert, bineintels cu biletul platit si tot confortul asigurat, a refuzat sa cinte pentru ca nu i s-a platit cit a cerut, ceea ce era mult mai mult decit intelegerea initiala... si pe urma a venit Duminica dimineata la Biserica Ortodoxa din Melbourne beat de nu se pute tinea pe picioare...

"Dunare daca n-aveam, Jiul Dunare faceam"...

Alex
#33079 (raspuns la: #32323) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Anisia - de fefe la: 07/02/2005 19:30:33
(la: Trancaneala Aristocrata)
Pai weekendul asta a fost destul de fain. Simbata am facut cumparaturi si curatenie prin casa. Seara am fost la o extravaganza de crab, creveti si scoici, adica platesti la intrare si maninci pina ajungi cu degetul. Este o chestie organizata de comunitatea portugheza si toti banii strinsi sint pentru caritate. Duminica am luat-o usurel ca m-am simtit destul de nasol. Nu stiu daca din cauza la prea mult crab si creveti sau din cauza ca inainte de a minca am baut un paharel de Pineapple Bacardi, care m-a cam ametit ca l-am baut pe stomacul gol. Asa ca Duminica dimineata am stat mai mult in pat, dar nu prea mult ca a trebuit sa tragem o raita pinal la Home Depot sa ne cumparam niste plante si niste spray-uri pentru buruieni. Cind am venit inapoi m-am apucat de gradinarit. Am avut o vreme perfect, cald, soare, numai bun pentru stat un pic la sapat si aranjat flori. Dupa aia ne-am plimbarit prin oras de colo colo sa vedem ce noutati gasim. Nimic special, asa ca ne-am intors numai cu niste salam si piine. Mi-au venit niste musafiri care au plecat numai pe la 10:30 seara, si dupa aia dormit bustean pina dimineata. Pacat ca e Luni... ca tare as mai fi vrut sa lenevesc olecuta.
Antitoamna - de Honey in the Sunshine la: 25/03/2005 15:18:21
(la: Cele mai frumoase poezii)
Antitoamna
Se mai deschid din cand in cand brate de fluviu
Urland revoltate impotriva esuatelor unice...
In pamatuful sobru picura mirul de duminica dimineata
Tu esti in patul de sub toamna bobocilor de cuc
(ar trebui sa spun si curcubeu pe undeva, nu?)
pe care se scurteaza sau se alungesc hidraulic hotii de vise
Condamnati la sete de ultimul solstitiu nascut viu
pe undeva o gazela de verde naste un doi de pica
trenurile se opresc la pomi, la fructe si pe marginea zilei
Albastrul pune cerere de azil politic in tara lui Verde Imparat
In Groapa Marianelor se fac focuri de frunze
Iar mirosul lor ma imbraca in uniforma de scolar cu sapca
acum stiu raspunsul,
ridic mana
Dar cui ii mai pasa ca
mie mi-e atat de toamna in fiecare primavara?

Nu stiu nimic despre autor, doar ca are pseudonimul Nexus.

If Jesus paid for our misstakes, let's make his money worth!
Fiecare emisiune de televiziu - de Alin IVAN la: 29/03/2005 11:11:14
(la: De ce e televiziunea de rahat?)
Fiecare emisiune de televiziune urmăreşte rating-ul. Cu cât acest rating este mai ridicat, cu atât respectiva emisiune are şanse să atragă mai multă publicitate, ceea ce înseamnă mai mulţi bani. De asemenea, rating-ul nu se compară strict între emisiuni, ci potenţat cu palierul orar în cadrul căruia se dă emisiunea (nu poţi compara rating-ul unei emisiuni difuzată vineri seara la ora 21, cu ratingul uneia difuzate miercuri la prânz). În plus, emisiunile se programează într-un anumit palier orar pentru a atinge target-ul pentru care au fost concepute (raţiunea pentru care telenovelele se dau în cursul săptămânii la ora 16 - 17, iar "parte de carte" duminica dimineaţa). Aşadar, ceea ce vreau să scot în evidenţă este faptul că televiziunea se modelează după publicul său, căutând ca fiecare emisiune să aibă maxim de rating posibil. În cazul în care vedem o emisiune care nu ne place înseamnă că nu ne încadrăm în "target-ul" emisiunii respective. Cu toate astea, prin faptul că privim emisiunea, contribuim la creşterea rating-ului. Creşterea rating-ului demonstrează că emisiunea are succes, deci va atrage mai mulă publicitate, deci mai mulţi bani, deci va continua. În plus, dacă formatul în care emisiunea este prezentată are succes, de ce să fie schimbat? Aşadar, să-i dăm înainte cu "Ciao Darwin", cu "Vancaţa mare" şi cu altele similare!
#41074 (raspuns la: #41068) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bancul de dupa amiaza - de Horia D la: 12/04/2005 20:36:45
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
Un cuplu de pensionari aniversand 50 de ani de casatorie, hotarasc sa
petreaca un week-end in micul orasel in care s-au cunoscur cu atatia
ani in urma.
Duminica dimineata, stand pe terasa la o cafeluta, batranelul are o revelatie :
- Ti-aduci aminte, draga, acum 50 de ani cand ne-am cunoscut, te-am dus in spatele benzinariei langa gard si ti-am tras-o pe la spate de ti-au
sarit ochii !
Cu o unda de nostalgie in glas, sotia raspunde :
- Ehei ... cum as putea sa uit ?
- Stii ceva ? sare mosul cu o idee. Hai sa mergem acum, sa ti-o mai
trag o data ca atunci. Cine stie, maine poate nu vom mai fi.
Imediat, baba se ridica de pe scaun, si impreuna cu mosul se indreapta
catre locul cu pricina.

Alaturea, un tanar, singur la masa lui, auzise toata conversatia.
Amuzat, se ridica si-i urmareste pe batranei, gandind : " Sigur va fi
amuzant, nu trebuie sa ratez asa ceva ".
Ajunge la locul faptei si il vede pe mos cum o propteste pe babutza cu
capul in gard si numai ce incepe sa i-o traga pe la spate. In urmatoarea
jumatate de ora, tanarul asista la o partida de sex de-a dreptul infernala: haine smulse si zburand in jurul celor doi batrani, gemete, urlete.
Dupa care, cei doi cad lati pe trotuar. Uluit, tanarul ii lasa un ceas ca
sa-si revina, apoi se apropie de mos, plin de respect :
- Domnule, asa ceva nu am mai vazut. La varsta dvs. sa faceti sex asa
de vartos ... Imi puteti spune care este secretul ?
La care mosul zice cu naduf :
- Pai, acum 50 de ani afurisitul asta de gard nu era electrificat !
#43132 (raspuns la: #43130) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
1. Care este cuvantul favorit - de ivory la: 05/05/2005 16:17:37
(la: Chestionarul Bernard Pivot)
1. Care este cuvantul favorit
onoare
2. Care este cuvantul cel mai putin favorit
ipocrizie
3. Ce va face placere in mod deosebit
dragostea implinita
4. Ce va displace cel mai mult
Cruzimea si sadismul oamenilor
5. Care este injuratura favorita
pushca mea
6. Ce sunet va place
cantecul greierilor in noptile de vara
7. Ce sunet/zgomot va displace
soneria de la intrare duminica dimineata
8. Ce alta profesie v-ar place sa practicati
psiholog
9. Ce alta profesie nu ati practica nici in ruptul capului
administrator de retea :)
10. Daca Raiul exista, ce ati dori sa va spuna Domnul cand ajungeti la Portile Raiului.
“iti mai dam o sansa :)”



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...