comentarii

spice de grau ca


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Ivy - de latu la: 15/11/2005 23:52:36
(la: am si io o problema)
uite..stiu ca nu trebuie sa scriu pe subectul lui maaaan
de ce sa nu scrii pe subectul lui man? (inregistrez ca si tu esti emotional supraincarcata scriind acest mic mesaj, daca iti tremura mana cand scrii nick-ul autoarei..

la gaini acolo am invatat si ceva cuvinte in franceza....vezi "darling")
nu este nici o gainarie sa inveti franzuseasca, da' numa fiinca stii mai bine ca mine franzuseste nunseamna ca tre' sa-njuri. Ca io-s baiat simptit si nu ma pretez la vocabular d'asta de darlingi...

mie imi place intotdeauna cind cineva ma baga in seama..si ma si indragostesc asa..instantaneu..
Da, sunt obisnuit sa se indragosteasca fetele de mine, de multe ori stau in bataia vantului sentimentelor si ma-ntreb: Oare ce bine am facut eu la Dumnezeu, de le mana la mine? Nu ca as fi nemultumit. Nu, da' de multe ori e obositor sa conversezi asa toata ziua despre teme telectuale, ca stii matale ca discutile astea si obosesc, nu numa ca-s interesate...
Dar destul am vorbit despre mine.
Hai sa vorbim si de tine: Ce anume ti-a atras atentia la mine, ca asa instantaneu nu se-ndragostesc decat gainele iar tu vad ca vorbesti si limba lu' Aliosa. De aia ma intereseaza daca ai putea sa-mi zici ce-ai gasit la mine, da nu pe ruseste ca io nu pricep nimica...

so..poate-mi trimiti un email pe adresa mea de email, ca eu am sa astept si am sa controlez din 5 in 5...minute..
da, iti trimit, trebe numa sa capat concediu, ca asa cu una cu doua nu pot sa-ti rasnesc cuvinte care sa te atinga la inima ta duioasa ca un spic de grau in bataia monsunului de toamna. Trebe timp sa compun ceva frumos, poate si o poezie, depinde de cat esti de indragostita, ca daca nu simt vibratia strunelor cerebrale nu pot sa scriu bine ca vorba aia: Ce-i sub gusa si-n capusa....
Sper de asemenea, ca n-ai disperat tot incercand din 5 in 5 minute mailul, sa vezi daca n-a venit vesti de la mine, si-mi pare rau daca porumbelul electronic nu ti-a semnalat ca mai traiesc, dar stii? eu sunt simtitor si timid de felul meu, chiar daca viata cu hartoapele ei ma invatat sa ascund asta atat de bine ca oamenii nu se mai prinde.

si as vrea sa-ti placa si tie de mine
Vaaaaaai, dar nu-ti fa griji draga mea, siiiigur o sami placi. Apropos, stai in strainatate? Nu ca asta ar fi important pentru sentimentele mele curate ca vinul in clondir facut de bunicu anu trecut. Doar as vrea sa te cunosc mai bine si de aia intreb.

stiu si ce inseamna "sindron"(chiar daca maaaaaaan din gelozie a zis ca nu exista asa un cuvint..ei ii trebuiesc poze...deh)
eu nu stiu cei aia sindron, ca dupa clasa patra m-am lasat de scoala, c-a zis si invatatoru' - om bun - ca acuma ca sunt major nu tre' sa mai viu la scoala. Dar tu, care cunosti la oameni ca man (de ce va tremura la toti mana?) si te-ai prins ca ne-a tinut degeaba si care esti ca un dex ciclopedic dupa cum scrii, poti sa-mi zici sigur ce-i aia, si daca vrei putem dupa aia cand nentalnim, sa si incercam daca ne place...

ma mai gindesc cu dl. Linux (ohh suna asa de sexy numele lui..)
Aaaahh! nu-ti da gandul din mana pe vrabia de pa gard! Lasa-l pe Linux, ala e de unde-i tot timpul frig. Aia toti e frigizi, si femei si barbati...

dar am vazut ca sunt si altele care vor sa-l cunoasca..
Lasa-le pe alealalte sa faca copii cu cracanism si cu virusi...

so..ramin cu tine..daca si tu vrei..
Daca vreau? Mai intrebi?
(Nu uita sa-mi scrii si tu unde locuiesti, nu de alta da sa stiu cum sa dau de tine)

deci scrie-mi!!! Astept
Oooo dulce faptura virtuala, asteptarea ta a luat sfarsit!!!

Acum inchei micile mele randuri ca-i tarziu si incepe asteptarea mea neinduratoare pe care numai ceasul meu cu sonerie sau epistola ta o so poata scurma...
Fie-ti mila de un suflet simtitor, scuturat de vibratiile unui dor de neinvins, si nu astepta prea mult cu scrisul.
Iti astept cu nerabdare randurile...
Pa. Viseaza frumos, sau mai bine scrie-mi ca sa stingi macar un pic flacarile din mine care fac sa ma mistui interior ca o bucata de lemn de stejar in caminul aprins....

#87870 (raspuns la: #87593) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
latu - de alex andra la: 17/10/2007 09:19:36
(la: Daca este 13 e ghinion !)
Credea ca o pacaleste:) No way :)))
Albastrelele, macii, spicele de grau se jucau de-a v-ati-ascunselea, facandu-i cu ochiul, iesind la lumina, oricat se straduia el sa le tina ascunse:))Pana la urma ii intinse buchetul, iar ea isi manifesta "surpriza", ca sa-i faca lui placere:)
#245036 (raspuns la: #245028) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:))) - de anitzasmile la: 15/03/2008 13:15:32
(la: redau trecutului)
...ai curaj...

-eu scriam poezii despre baiatul cu parul ca spicul de grau (eu bruneta cu parul ca pana corbului,fara exagerare)...toata gasca stia cat suntem de indragostiti unul de celalalt...si profii chiar :)...ce mai poveste...:)

n-a iesit nimic :(,dar am ramas cu tentativele mele numite poezii :)

-maitreyi,nu compar,spun doar ca personalitatea ta abia prinde contur...ia-o usor si nu te aventura in lumea celor mari...ai tot timpul pt asta :)...
#293340 (raspuns la: #293168) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"io am in plan sa imi gasesc o buncaciune sexoasa pe acest site" - de cosmacpan la: 08/09/2009 22:28:18
(la: Adminii cafenelei )
bag seama ca numa te lauzi ca daca voiai gaseai si de-un harem nu "Numai una"

Pe umeri pletele-i curg rau -
Mladie ca un spic de grau,
Cu sortul negru prins in brau,
O pierd din ochi de draga.
Si cand o vad, inebunesc;
Si cand n-o vad, ma-nbolnavesc,
Iar cand merg altii de-o petesc,
Vin popi de ma dezleaga.
La vorba-n drum, trei ceasuri trec -
Ea pleaca, eu ma fac ca plec,
Dar stau acolo si-o petrec
Cu ochii cit e zarea.
Asa cum e saraca ea,
As vrea s-o stiu nevasta mea,
Dar oameni rai din lumea rea
Imi tot inchid cararea.
Si cite vorbe-mi aud eu!
Toti fratii ma vorbesc de rau,
Si tata-i suparat mereu,
Iar mama la icoane
Matanii bate, tine post;
Ma blestema: -"De n-ai fi fost!
Esti un netot! Ti-e capul prost
Si-ti faci de cap, Ioane!"
Imi fac de cap? Dar las' sa-mi fac!
Cu traiul eu am sa ma-npac
Si eu am sa traiesc sarac,
Muncind batut de rele!
La frati eu nu cer ajutor,
Ca n-am ajuns la mila lor -
Si fac ce vreau! Si n-am sa mor
De grija sortii mele!
Ma-ngroapa fratii mei de viu!
Legat de dansa, eu sa stiu
Ca am uratei drag sa-i fiu?
Sa pot ce nu se poate?
Dar cu pamantul ce sa faci?
Si ce folos de boi si vaci?
Nevasta daca nu ti-o placi,
Le dai in trasnet toate!
Ori este om, de sila cui
Sa-mi placa tot ce-i place lui!
Asa om nici vladica nu-i
Si nu-i nici imparatul!
Sa-mi cante lumea cate vrea,
Mi-e draga una si-i a mea;
Decat sa ma dezbar de ea,
Mai bin-aprind tot satul!
#479623 (raspuns la: #479605) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
crazy - de tuxedo la: 02/11/2009 09:56:48 Modificat la: 02/11/2009 09:58:41
(la: exercitii de aripi la 18 ani:de Rares Cirpean)
nu cumva tu esti rares? cand avea 13 ani? Asa probabil "v-ei" "detine auspicile poeziei rramanesti".

Intreb si eu ce-s aia "auspici"? adica e presucurtatre de la "auzi? pici!" sau de la "au spici...de grau"ca nici asa nu-i bine.


Voi de unde ati aparut asa straluce in inteligenta virtuala? efect halloween? adica ni se pare?


(nu stiu cine e Rares C. dar deocamdata din mostrele afisate nu prea vad vreun "auspici" .
My opinion vorba ceea.
#495713 (raspuns la: #495677) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
marcuse - de picky la: 01/11/2006 09:59:13
(la: Noiembrie ...)
Adrian Fuchs :

Nici bobul de grau din spicul recoltat la inceput de vara, nu aduce nimic nou. Dar e premisa reverberatiei.

Nici un "te iubesc" nu aduce nimic nou, dar e covorul pasilor ce vor urma.
#154697 (raspuns la: #154331) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
va veni spic de zăpadă şi - de Marlene_ la: 02/12/2006 19:30:16
(la: TOPUL POVESTIRILOR SCURTE)
va veni spic de zăpadă
şi va fi altfel colorată fiecare piatră de pe stradă
o să viscolească peste parbrize, capote
iar noi, sub plapuma de satin
vom citi la caldură Truman Capote
în miros de scorţişoară şi vin.
Visul preotului Francesco - de Areal la: 27/09/2008 09:10:57
(la: POVESTIRI CU TALC (III))
Intr-o noapte, un preot a avut un vis ciudat... Iata ce povesteste...
... dintr-odata ma aflam intr-un lan de grau pentru ca ma chemase cineva.
Spicele erau cele care aveau nevoie de mine. ”Te-am cautat pentru ca de cativa ani multe dintre noi se imbolnavesc si stim ca tu esti expert in ingrijirea noastra. Au incercat multi, dar pana astazi nimeni nu a reusit sa ne vindece”.
Am inceput sa observ cu atentie spicele pentru a descoperi despre ce boala era vorba. Cam toate sufereau, aveau tijele cojite si frunzele de un verde palid. Visul a durat multa vreme, imi amintesc ca m-am straduit din zori si pana in seara sa le ingrijesc pe cele bolnave.
Numai ce am ajuns catre sfarsitul insanatosirii lor, si unul dintre spice mi-a multumit: “Bravo Francesco, ai facut o treaba buna! Incepem sa ne revenim, campul este fericit, si la fel suntem si noi. Continua sa tii la noi, iubindu-ne pe noi, il vei iubi pe Dumnezeu”.
Visul a luat sfarsit, m-am trezit in timp ce prima raza de lumina a rasaritului patrundea pe fereastra.
Trebuie sa ascultam intotdeauna de chemarea naturii cu o inima curata si sa asteptam sa cresca in jurul nostru florile simplitatii care imbobocesc numai daca o dorim cu ardoare. Trebuie sa ramai in asteptarea acelei chemari, fie si numai pentru a ingriji o planta mica…

***

Pe varful unui munte, pacea naturii se filtreaza in noi ca lumina soarelui printre copaci. Vantul ne comunica prospetimea lui, furtunile, forta lor. John MURI
#345552 (raspuns la: #345342) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de obicei - de cosmacpan la: 03/03/2011 09:11:27
(la: despre schimbare)
bobul de grau isi da prea tarziu seama ca are radacini si a-nflorit ca deja are spic cu multe boabe coapte.
cand spui ca nimeni si nimic nu te-a influentat cazi in abatere grava de ne(re)cunoastere...
o vorba buna spusa la momentul oportun, o palma primita, o strangere de mana sau un umar pot face mai mult decat sute de cuvinte si legi...
modelul ti-l ale4gi si cauti sa nu iesi din limitele lui, ori acel model te va schimba.
dar pana la urma nu conteaza cati oameni si in ce procent te-au schimbat ci cel mai important lucru este sa te accepti asa cum esti schimbat/modificat sau ba...
Coasta de Argint-Camargue - de JCC la: 04/09/2003 08:20:41
(la: Felicitari pt casa noua, Daniel)
Este plaja care o prefer la Coasta de Azur, insa evit Grau du Roi si La Grande Motte, sunt unii peste altii, nu sunt multe dusuri pe plaja publica
prefer 7 Km mai incolo, directia Montpellier, (iesire Le Petit Travers), la Carnon, sunt dusuri si WC la fiecare 400 metri, in centru Carnon, in fatza Post de Secours, este loc mult de garare si gasesti intotdeauna, parcking public gratuit, plaja si mai frumoasa si mai lata, curatzita si greblata in fiecare dimineatza, in plus sunt o multime de scoici mari si frumoase si in apa si pe plaja, pt Julia ar fi o placere sa le culeaga. :-)
Am fost 3 zile acolo in in 1,2,3 august si doua in week-endul trecut.
Le Pont du Gard nu este departe. L-ai vizitat? Merita.
sunt si multe manade la cativa Km, se pot vizita taurii, calare pe cai..La 2-3 Km de la Grande Motte este Manade Gre.
#151 (raspuns la: #148) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
A, intr-adevar lume puhoi, n- - de Daniel Racovitan la: 07/09/2003 03:04:05
(la: Felicitari pt casa noua, Daniel)
A, intr-adevar lume puhoi, n-am apreciat deloc... In orice caz, pe litoralul franc raportul pret/calitate se pare ca e neconvenabil. Urmatoarele vacante la mare le vom petrece oriunde dar nu in Franta. Am vazut, ne-am lamurit, dar litoralul francez e aparent mai mult 'hype'. Preferam natura autentica.

Zona Carnon-Grande-Motte-Grau-du-Roi a fost candva superba, dar a fost masacrata. Geniile "civilizatoare" ale anilor 70 au reusit sa distruga tot, din superbele dune neramanand decat niste vestigii jalnice "protejate" de catre un gardulet anemic...
#185 (raspuns la: #151) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rondelul trecutului Iata - de natan la: 15/11/2003 12:57:35
(la: Poezii !!)
Rondelul trecutului

Iata Pamfletestii, iata Lunetanca,
Scurtul pod de barne este retrecut.
Re'nviaza mama, imi zambeste tata...
Vreme cata curs-a parca n-a trecut.

Jar si valvorare soarele urcat-a.
Arde grau-n flacari, pan'labrau crescut.
Iata Pamfletestii, iata Adancata,
Scurtul pod de barne este retrecut.

Iarba pe tot sesul de cosit e gata.
Apele-si desira graiul ne'ntrecut.
Pentru viata de-astazi mi-a sosit rasplata:
Copilandrul vesel din nou m-am facut...-
Iata Pomfletestii, iata Lunecata.

Desi iarna este aproape... - de Ingrid la: 25/11/2003 12:07:03
(la: Cele mai frumoase poezii)
vazand la PROTV International o "pauza" cu imagini din Ceahlau si mi-am amintit de superba poezie a lui Cosbuc:

Vara

Priveam fãrã de tinta-n sus...
Intr-o salbatica splendoare
Vedeam Ceahlaul la apus,
Departe-n zari albastre dus,
Un urias cu fruntea-n soare,
De paza tarii noastre pus.

Si ca o taina calatoare,
Un nor cu muntele vecin
Plutea-ntr-acest imens senin
Si n-avea aripi sã mai zboare !

Si tot vazduhul era plin
De cântece ciripitoare.
Privirile de farmec bete
Mi le-am întors catre pãmânt
Iar spicele jucau în vînt,

Ca-n hora dup-un vesel cînt
Copilele cu blonde plete,
Când salta largul lor vestmînt.
In lan erau feciori si fete,
Si ei cântau o doinã-n cor.

Juca viata-n ochii lor
Si vintul le juca prin plete.
Miei albi fugeau cãtrã izvor
Si grauri suri zburau în cete.

Cit de frumoasa te-ai gatit,
Naturo, tu ! Ca o virginã
Cu umblet drag, cu chip iubit !

As vrea sã plâng de fericit,
Ca simt suflarea ta divina,
Ca pot sã vad ce-ai plasmuit !
Mi-e inima de lacrimi plina,

Ca-n ea s-au ingropat mereu
Ai mei, si-o sã mã-ngrop si eu
O mare e, dar mare lina --
Natura, în mormintul meu,
E totul cald, ca e lumina !


he he Craciunul - de (anonim) la: 10/12/2003 11:05:26
(la: Un Craciun perfect)
Craciunul...

ar fi bine sa aduc putin "spice" aici ca altfel o sa devenim din nou 'dulcegareti' iar prea multa dulceata, dupa cum stiti ...strica.
deci, pentru mine ar fi cam o lista asa:

- sanatos(oasa)
- cu bani
- timp berechet
- marginea marii
- soare
- bananieri
- o carte buna
- scuba
- ah da...daca este neaparat necesar cineva intelligent si cu simtul umorului pentru trecerea timpului


Ciao

Sarmi
"Colind ceresc " de Radu Gyr - de sanjuro la: 19/12/2003 04:26:21
(la: Cinstite gazde ...primiti colindul? :))
Cerul si-a deschis soborul
- Lerui, Doamne, Ler -
au pornit cu plugusorul
ingerii prin cer.

Merg cu pluguri de oglinda
si de giuvaier,
toti luceferii colinda
- Lerui, Doamne, Ler -

Vantul sufla cu lumina
- Lerui, Doamne, Ler -
in buhai de luna plina
leganat in ger.

Patru heruvimi cu gluga
alba de oier
sub feresti colinde-ndruga,
- Lerui, Doamne, Ler -

N-au venit cu grau la poarta,
ci au rupt din ger
stele mari ca sa le-mparta,
- Lerui, Doamne, Ler -

Si-n Florar de roade grele,
- Lerui, Doamne, Ler -
va fi campul cer de stele
tolanit sub cer…

Numai tu astepti in tinda,
- Lerui, Doamne, Ler -
suflete ce n-ai colinda
si nu stii Prier.

Tuturor lunetistilor: "Un An Nou mai bun, cu sanatate si bucurii alaturi de cei dragi!"

sanjuro

Nici un cantec alb nu vine
falfaind mister,
cu o stea si pentru tine,
- Lerui, Doamne, Ler -

#6950 (raspuns la: #6916) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Craciunul la poalele Carpatil - de SB_one la: 24/12/2003 02:59:18
(la: Sunt crestine obiceiurile de Craciun?)
Craciunul la poalele Carpatilor

Partea de vest Ucraina, Slovacia, Ungaria si România sunt tarile care se afla la poalele Carpatilor.. Aici traiesc mai multe natiuni (ucraineni, rusi, maghiari, romani, slovaci, sasi) si religii (reformata, catolica, ortodoxa, baptista, evanghelica, greco-catolica) laolalta.

Obiceiurile reformate sunt si cele practicate pe teritoriul Ungariei. La fel de bogate sunt si cele greco-catolice. Multe traditii se leaga de fertilitatea pamantului. De Craciun pe podea si sub fata de masa se aseaza seminte de grau, iar de ziua lui Luca semnite de porumb. Un obicei greco-catolic interesant este si umblatul cu steaua: in Ungaria in multe locuri copii umbla cu steaua de Boboteaza, la ortodocsi insa se umbla de Craciun. Trei copii mai mici umbla din casa in casa imbracati ca cei trei crai de la rasarit cu o stea si duc in casa oamenilor mesajul ingerilor. Sarbatoarea oficiala este în data de 25 si 26 decembrie, însa fiecare isi sarbatoreste Craciunul dupa propria religie, dar respecta si Craciunul celorlalte religii. La tara este un obicei strabun faptul ca nu se lucreaza de sarbatoarea fiecarei religii. Bucataresele invata una de la cealalta retetele mancarurilor fiecarei natiuni si religii.



Craciunul in Statele Unite ale Americii

In America pregatirile de Craciun incep foarte devreme. Prima zi importanta este penultima zi de joi a lunii noiembrie, Thanksgiving Day, Ziua Recunostintei. De la sfarsitul lunii noiembrie deja se simte spiritul festiv de Craciun. In binecunoscutul Rockefeller Center, langa patinoar se impodobesc deja brazi de zeci de metrii înaltime.

In centrele comerciale apar zilnic ornamentele de sarbatori, alaturi de Mos Craciun pe sania sa cu reni si de ingerasii antici. De peste tot se simte mirosul de brad, si se aude "Santa Claus is coming to town..." Un magazin apartinand lantului Hallmark pe durata intregului an vinde ornamente de Craciun. Inainte de Craciun copii il asteapta pe Sfantul Nicolae, pe Santa Claus, la fel ca si in tarile europene. Fiecare membru al familiei primeste cate un bat din zahar, insa datoria mosului nu se termina aici. Tot el raspunde si de cadourile de Craciun.



Nasterea lui Iisus, Craciunul (25 decembrie) este cea mai mare sarbatoare a crestinilor. Dupa afirmatiile papei Iuliu I. Craciunul s-a sarbatorit pentru prima data in Roma in jurul anului 337, si de aici s-a raspandit obiceiul in Siria, la Costantinopol si in doar cateva zeci de ani s-a extins asupra intregii lumi crestinesti.

In ajunul Craciunului, crestinii respectau cateva traditii. In aceasta zi era interzisa munca in paduri, pe pasuni, se lucra doar in jurul casei. Era interzis cererea sau darea de imprumuturi. Nu era bine nici ca femeile sa coase, sa tese sau sa spele vase, pentru ca astfel le pastea nenorocirea. In ajunul Craciunului rufle spalate si puse la uscat aduceau boala asupra familiei. Daca animalele se culcau pe partea stanga, insemna ca iarna va fi lunga si geroasa. Fetele tinere la baterea clopotelor seara se uitau in fantana pentru a-si vedea viitorul sot. Tinerii nu aveau voie sa manance mancaruri unsuroase, pentru ca nu cumva sotiile sa le fie urate. Daca de post cocosul canta in amiaza mare se spunea ca cineva va muri din casa. Daca murea de Craciun, era consierat norocos, pentru ca i se iertau pacatele. Masa festiva de Craciun era completa doar daca continea traditionala carne de porc prajita, curcanul copt la cuptor, maiosul si cozonacul cu nuci. Pomul de Craciun era impodobit cu fructe, prajituri, dulciuri si luminari. Cadourile erau aduse de Iisus, si de atunci aceste obiceiuri reprezinta caldura si dragostea din sufletul oamenilor.




Craciun fericit pe mapamond:

Africana - "Een Plesierige Kerfees"
Arabica - "I'd Miilad Said Oua Sana Saida"
Argentina - "Felices Pasquas Y felices ano Nuevo"
Armeniana - "Shenoraavor Nor Dari yev Pari Gaghand"
Braziliana - "Boas Festas e Feliz Ano Novo"
Bulgara - "Tchestita Koleda; Tchestito Rojdestvo Hristovo"
Chineza - [Mandarina] - "Kung His Hsin Nien bing Chu Shen Tan"
Chineza - [Catoneza] - "Saint Dan Fai Lok"
Croata - "Sretan Bozic i Nova Godina"
Ceha - "Prejeme Vam Vesele Vanoce a stastny Novy Rok"
Daneza - "Glædelig Jul"
Olandeza - "Vrolijk Kerstfeest en een Gelukkig Nieuwjaar"
Engleza - "Merry Christmas"
Finlandeza - "Hyvaa joulua"
Franceza - "Joyeux Noel"
Germana - "Froehliche Weihnachten"
Greaca - "Kala Christouyenna"
Maghiara - "Kellemes Karacsonyi unnepeket"
Indoneza - "Selamat Hari Natal"
Irlandeza - "Nollaig Shona Dhuit"
Italiana - "Buone Feste Natalizie"
Japoneza - "Shinnen omedeto. Kurisumasu Omedeto"
Coreana - "Sung Tan Chuk Ha"
Lituaniana - "Linksmu Kaledu"
Norvegiana - "God Jul"
Poloneza - "Wesolych Swiat Bozego Narodzenia"
Portugheza - "Boas Festas"
Rusa - "Pozdrevlyayu s prazdnikom Rozhdestva is Novim Godom"
Sarba - "Hristos se rodi"
Slovaca - "Sretan Bozic or Vesele vianoce"
Galeza - "Nollaig chridheil huibh"
Sarbo-Croata - "Sretam Bozic. Vesela Nova Godina"
Slovaca - "Vesele Vianoce. A stastlivy Novy Rok"
Slovena - "Vesele Bozicne. Screcno Novo Leto"
Spaniola - "Feliz Navidad"
Suedeza - "God Jul and (Och) Ett Gott Nytt År"
Turca - "Noeliniz Ve Yeni Yiliniz Kutlu Olsun"
Ukrainiana - "Srozhdestvom Kristovym"
Vietnameza - "Chung Mung Giang Sinh"
Iugoslava - "Cestitamo Bozic"


http://www.moscraciun.ro/totul_despre_MC/moscraciun.html






Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#7201 (raspuns la: #7139) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
¨Cred ca nu prezenta culturi - de gabriel.serbescu la: 18/03/2004 16:30:51
(la: Integrarea tiganilor)
¨Cred ca nu prezenta culturilor minoritare este impedimentul in calea integrarii unei etnii sau a alteia¨
Nu inteleg formularea.
In rest ai dreptate, pana la urma e vorba de a accepta sistemul educational, tutorele oficial adica, ca de aici porneste totul, si asa se produce integrarea. In rest colega ta e un caz fericit. Eu cunosc pe Putu, Zorala, Iancu, Spic, Trut, Romica Martinescu, Romica Macelaru, Bodo, Vasi si multi multi altii, care impreuna ca mamele si familiile lor nu au degand sa accepte o cultura romaneasca nici sa stea in cap, reinventeaza permanent limba romana, si sodomizeaza orice regula gramaticala. Sa-i asculti e un deliciu: ¨dig, shavelu n-are mazi, Zarie! du-te saracio, la ce mai venisi la Club? daca n-ai bulan stai dracu acas, sau produ´ cehva!¨
#12377 (raspuns la: #11932) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Phads" - de fapt cred ca e - de Duduia Lizuca la: 02/04/2004 09:51:00
(la: Vecinii de bloc - sa le ascultam manelele sau...?)
"Phads" - de fapt cred ca el/ea (nu tin minte numele) s-a referit la fads - si n-a scris corect cuvantul.

Def. - fad: fenomen cultural care are un efect puternic dar pentru o perioada de timp foarte scurta; de exemplu: the Spice Girls, pagers, virtual reality computer equipment, etc. - poate sa fie o inventie noua, sau o formatie de muzica, sau un stil de muzica, etc.

Dar eu nu cred ca manelele sunt un fad - au resistat prea mult si vor resista si mai mult, mai ales ca au inceput sa devina mainstream in Romania - am prieteni care mi-au zis ca se pun in cluburi, si multi tineri romani asculta si danseaza. Si desi nu le gust, nu as spune ca sunt "subcultura" - sunt o parte din CULTURA rromilor - care este si ea o cultura - doar pentru ca nu este romaneasca nu inseamna ca n-are o anume valoare culturala.

Si stilul de muzica manele, pentru cei care nu stiu, suna, cel putin pentru mine, ca un fel de amestec intre muzica populara romaneasca si muzica tiganeasca. Cel putin nu cred ca putem nega faptul ca are influente romanesti - ceea ce o va face sa reziste si mai mult in Romania - restul influentelor sunt mai mult Middle-eastern (turcesti, persian, etc.)


Cu bine,

D.


.....................
"Objets inanimés... avez-vous donc une âme?"
#13192 (raspuns la: #13174) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ar trebui (ana blandiana) - de miramash la: 09/04/2004 03:45:51
(la: Despre dorinta de a fi mai tineri.)
Ar trebui sã ne nastem batrani,
Sã venim intelepti,
Sã fim în stare de-a hotari soarta noastra în lume,
Sã stim din rascrucea primara ce drumuri pornesc
Si iresponsabil sã fie doar dorul de-a merge.
Apoi sã ne facem mai tineri, mai tineri, mergand,
Maturi si puternici s-ajungem la poarta creatiei,
Sã trecem de ea si-n iubire intrand adolescenti,
Sã fim copii la nasterea fiilor nostri.
Oricum ei ar fi atunci mai batrani decât noi,
Ne-ar invata sã vorbim, ne-ar legana sã dormim,
Noi am disparea tot mai mult, devenind tot mai mici,
Cat bobul de strugure, cat bobul de mazare, cat bobul de grau...



hm... - de Alice la: 06/07/2004 15:21:09
(la: Dor de tine)
si daca va spun ca nici macar nu stia sa numere cand a gasit-o - copilul Lunii si al ploilor de vara le vorbea dor pietrelor, poticnit.

Nu mai ascultase niciodata o inima batand si s-o temut, nebuna, c-o va pierde.

UNU!
Si el a ras atunci si ea a spus DOI si p-orma trei a venit usor sprijinit in consoane.

Soptita-a PATRU suspinand dureros in umarul lui drept, intr-o noapte, cand el n-a mai ras.

Cand au soptit CINCI prima data, au plans impreuna pana-n zori.

Au venit apoi SASE, SAPTE s-a agatat de ei intr-un lan de grau, iar OPT a curs ca mierea.

Cand fu sa fie, NOUA s-a lasat asteptat, inghesuit in NOI, cam natang.

Erau la sanius, el a ingenunchiat in zapezi, s-au topit in privirile ei fulgi, vreo ZECE.



intre timp, lumea ajunsese de mult la treizeci.


- cand trece trenul spre Medgidia, domnisoara?
Femeia isi desprinde suvite blonde de pe obrazul ud.
Isi strange mainile pe piep, adunandu-si sufletul cu paltonul:
- nu stiu, raspunde, de zece ani il astept.
#17392 (raspuns la: #17391) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...