comentarii

Ioana Bradea


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
intruder - de maan la: 09/10/2005 17:23:40
(la: va masturbati?)
Funia&sapunul sunt la intrarea-n cafenea, da’ sa stii ca-s folosite: m-am sinucis eu cu ele de vreo cateva ori.
Cat priveste mp-urile, cred ca avem aceeasi dilema.
Daca-mi dai parola, risti sa nu te mai deranjeze nimeni! Niciodata!

Cat despre cartea lui Roth, intre noi fie vorba, mi s-a parut nitel prea onesta ca sa nu-l suspectez pe autor de supralicitare si reverente in directia mariilor lor dolarul&faima!
il suspectez, zic, fara s-am vreo certitudine...:)

i-aici, in Ro, o duamna (imi scapa numele chiar acum*) care, folosind
cuvinte tari, intru socarea audientei, pretinde-a face literatura din ele.
i-am citit cartea**, si-am ramas asa de impresionata de ea, incat i-am uitat si titlul, dupa ce-am inchis-o.
trebuie o doza serioasa de talent, sensibilitate si chiar bun-simt, ca sa faci florile de mucigai sa miroas-a crini si-asta nu-i la-ndemana or’shcui.

*ioana bradea
**"Bagau"

#77678 (raspuns la: #77615) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cartea ? - de picky la: 23/01/2006 15:17:12
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Viata pe un peron, a lui Paler.
Fructele maniei, a lui Steinbeck.
Jurnalul lui Mihail Sebastian.
Incest, de Anais Nin.
Apoi Bulgakov si Joyce si Dostoievski si Tolstoi si Cioran si Zola si Henry Miller si Platon si J. Flavius si Nabokov si Beckett si Llosa si Sartre si Camus si Marquez si Montherlant si Vintila corbul si Burroughs si Kerouac si Eliade si St. Zweig si Maurois si Andre Castelot si E. Bronte si Liiceanu si Sabato si Borges si Ionesco si Rebreanu si Origene si Petru Comarnescu si Jeny Acterian si Jelinek si Faulkner si Hemingway si Moravia si Pasolini si Papini si London si Puzo si si si si si ...inca vreo 2-3 sute pe care fara voie ii omit acum ...
Si enciclopediile si dictionarele si albumele ...
Si Traian Furnea, din Ludus, care a scris o poezie ce nu o voi putea uita niciodata :

Jertfa

Sa fi iarba,
primavara.
Si sa te lasi,
carare ...

Niciodata nu voi uita aceste versuri ale lui Traian Furnea, din Ludus.

Carti care ne-au marcat existenta ...
Cine le mai stie titlurile si autorii si numarul ...
Au fost, sunt si vor fi !
Codurile antice si Tora si Septuaginta si Coranul ...
Si Procopius din Cesareea si Sf. Francisc din Assisi ...
Important e ca s-a scris si raman marturii ...
Important e si sa se scrie incontinuare !
Manele si telenovele, internet si tabloide. Traim in secolul telecomunicatiilor si al ignorantei. Ce paradox !
Un motto spunea ca "si-n secolul vitezei mai cad stele ..."
Secolul telecomunicatiilor : " la cules de stele cazatoare "

Sex, fun, discovery, Ioana Bradea cu al ei "Bagau", afaceri, spaga, coruptie, navete spatiale si clonari, CTP si Excrescenti, Cristoi gangavi, agramati cu pretentii de eruditi ...Turcesti turciti ... Uzine de vanturat praf si fabrici de impachetat fum. Simbioze, simbioze, simbioze ...
Carti care ne-au marcat existenta ?
Oare mai conteaza ?
Dreptul roman ? = o amintire !
Justitia = o iluzie !
Frumosul = manjit.
Cultura = ferecata-n lanturi grele.
Pseudocultura = defileaza cu cantec si-n fruntea bucatelor ...

Ganduri, ganduri, ganduri ...
Ce sunt gandurile, daca nu " umbra cuvintelor " (Octavian Paler dixit).
Paler - 80 de ani
Djuvara - 90
Raoul Sorban - 95
Barbu Brezianu - 99
Eu - 49
Voi ?

Nu-i dreptate pe lumea asta !
Dar pe cealalta ???
N-are cum. Ca nu exista !

Si-atunci cum dracu' sa nu ne marcheze existenta niste carti prapadite si al naibii de scumpe ...


zaraza - de picky la: 30/12/2006 22:51:23
(la: Florin Iaru: "In 1989 s-a terminat cu optzecismul")
Adrian Fuchs :

Ioana Bradea - Bagau (roman). 2004.
O fata de prin Bistrita.
#165860 (raspuns la: #165857) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
* - de picky la: 31/12/2006 11:32:25
(la: Florin Iaru: "In 1989 s-a terminat cu optzecismul")
Adrian Fuchs :

De ce sa compari merele cu pepenii zbanghii ?

De ce sa nu accepti ca lumea-i bulversata si ca zagazurile prabusite devasteaza ? Ca orizontu-i peste tot, numa' la locu' lui nu.

Sa o compari pe Nora Iuga cu Ioana Bradea e precum compararea lui Eschil cu Beckett !!!

Daca iei futaiu' doar ca act eliberator de zemuri ajungi la negarea contopirii.
#165898 (raspuns la: #165894) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Renoncour - de maan la: 01/01/2007 11:43:56
(la: Florin Iaru: "In 1989 s-a terminat cu optzecismul")
De ce sa nu accepti ca lumea-i bulversata si ca zagazurile prabusite devasteaza ? Ca orizontu-i peste tot, numa' la locu' lui nu.

ba accept, cum nu.
numa' nu-mi bagau pe gat ca lumea mea-i copie-n mic a acelui univers si c-ala ar fi unica varianta.
nu ma sili sa traiesc pe langa debili si sa-i accept asa cum face-Andreea!

Sa o compari pe Nora Iuga cu Ioana Bradea e precum compararea lui Eschil cu Beckett !!!

zis-am deja 'nope'!
adica m-am oprit la timp.
vina lor, ca-mi vand Bagau drept roman erotic de calitate.

Daca iei futaiu' doar ca act eliberator de zemuri ajungi la negarea contopirii.

chiar asta face Ioana Bradea - transforma catharsisu-n act eliberator de zemuri.
agreseaza, violeaza cetitoriul!
n-astepta sa-mi placa!
vor fi unii care te vor premia, dar asta-i alta discutie.
despre cum sa faci bani cand ai nitel talent intr-un spatiu saracacios cultural, intr-o tara-n care aia care-au ceva de zis n-au bani sa-si ieie portavoce.
#165935 (raspuns la: #165898) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu, mey, - de picky la: 01/01/2007 11:54:52
(la: Florin Iaru: "In 1989 s-a terminat cu optzecismul")
Adrian Fuchs :
nu. Nu Ioana Bradea o face. Ea doar consemneaza !
#165936 (raspuns la: #165935) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ioana Bradea.
Ruxandra Cesereanu.
Nicolae Strâmbeanu.
Ioana Postelnicu.
Miruna Lepuş.
morgothya - de zaraza la: 21/01/2012 19:44:15 Modificat la: 21/01/2012 19:45:21
(la: Romanul Sânge satanic a fost desemnat CEA MAI MIȘTO CARTE A ANULUI 2011 în cadrul premiilor Proliteratura)
deci domnul emil brumaru zice asa:
Dintre scriitorii mai tineri mi-am ales un lot la care ţin mult şi-l pomenesc de cîte ori am ocazia: Constantin Acosmei (inconfundabil, de-o originalitate pe viaţă şi pe moarte!), Ovidiu Nimigean (mult mai bun în proză şi eseu), Ionuţ Chiva (surprinzător în volumul de versuri!), Radu Aldulescu (prozator deja-n vîrstă, copt-răscopt, nepreţuit la valoarea lui reală, céliniană, om tenace, pritocind cuvintele-n moarea personală, promiţînd o clasicizare pe viu), Ştefan Manasia, Radu Vancu, Octavian Soviany cel din roman, Marius Ianuş, febril căutător al mîntuirii, Ioana Bradea cu al ei Băgău inubliabil, posibila Cristina Nemerovschi cu volumul iniţial din trilogia Sînge satanic, poeta Crista Bilciu cu Poema desnuda... Cîndva o exaltam pe Ruxandra Novac... dispărută prin Luxemburg, se pare...

adica posibil sa te ridici si tu la nivelul celorlalti scriitori, in viitor, dar ca inca nu esti acolo. ca tu esti complet delusional (oh, ce noutate!) si preferi sa-i dai o interpretare ilogica si fantezista, e problema ta. iar din nou.

oricum, vad ca daca iti mentioneaza cineva numele, gata, la tine echivaleaza cu o cronica pozitiva :). bietul cartarescu nici macar nu ti-a mentionat numele vreodata si e trecut printre fanii tai, deci ce sa mai mir?

#627610 (raspuns la: #627605) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ioan Gurã de Aur, primul lup - de Zamolxe la: 13/11/2003 13:26:06
(la: Preoti homosexuali?)
Ioan Gurã de Aur, primul luptãtor antihomo
BiBiserica Ortodoxã îl pomeneste azi pe Sfântul Ioan Gurã de Aur.

El a fost considerat cel mai mare orator din vremea de aur a crestinãtãtii. Cel supranumit „Hrisostom” – „Gurã de Aur” a ajuns patriarh al Constantinopolului si unul dintre cei patru mari dascãli ai Bisericii Ortodoxe. Ioan Gurã de Aur a efectuat un studiu, pe baza unui text al Sfântului Apostol Pavel, care se referã la homosexualitate si lesbianism, si a tras unele concluzii:
„Pentru aceea i-a dat pe ei Dumnezeu întru patimi de ocarã, cã si femeile lor si-au schimbat rânduiala cea fireascã, întru ceea ce este împotriva firii. Asijderea si bãrbatii, lãsând rânduiala cea dupã fire a pãrtii femeiesti, s-au aprins întru pofta sa unul spre altul”
(...) „Ce poate fi mai spurcat ca un bãrbat tãvãlindu-se în curvii? Curvarul si pederastul nu sunt folositori la nimic. Nu numai sufletul, ci si trupul pederastului este necinstit si vrednic de a fi alungat de pretutindeni”
.

Predicile împotriva proastelor nãravuri i-au adus persecutii, douã atentate nereusite la viata sa si deportarea. (Roxana Roseti)

(jurnalul national 13 noiembrie)
Apocalipsa dupa Ioan 17/ ... - de SB_one la: 15/11/2003 13:17:59
(la: Traim vremuri apocaliptice?)
1. Apoi unul din cei sapte ingeri, cari tineau cele sapte potire, a venit de a vorbit cu mine, si mi-a zis:"Vino sa-ti arat judecata curvei celei mari, care sade pe ape mari.

4. Femeia aceasta era imbracata cu purpura si stacojiu; era impodobita cu aur, cu piertre scumpe si cu margaritare. Tinea in mina un potir de aur, plin de spurcaciuni si de necuratiile curviei
ei.

15. Apoi mi-a zis: apele, pe cari le-ai vazut, pe cari sade curva, sint noroade, gloate , neamuri si limbi.

18. si femeia care ai vazut-o , este cetatea cea mare, care are stapinire peste imparatii pamintului.

PS
...sint mai degraba ateist; consider ca fiecare are dreptul sa creada in ceva , daca vrea. Dar, ieri am ajuns la concluzia( fara sa ne sperie) ca in Bilie stau lucruri deosebit " de ciudate". Cred ca o sa citesc Biblia!

...merita de citit toata apocalipsa lui Ioan( Apocalipsa= viziune...este totusi ciudat !!!)

...povestea cu "666" cred ca trebuie s-o lasam pe seama altora.
#4319 (raspuns la: #4308) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sf.Ioan Gura de Aur... - de sorin1975 la: 16/11/2003 07:06:34
(la: Preoti homosexuali?)
Dupa cum cred ca bine stiti cei care sunteti ortodocsi, Sf. Ioan Gura de Aur a fost unul dintre "incepatorii preotiei" impreuna cu Grigorie Teologul, Vasile cel Mare si Sf. Nicolae... ei au explicat pe intelesul tuturor, atat in cuvinte cat si in fapte, cuvintele Bibliei ... dar bisericile rupte de Biserica mama nu-i recunosc ca sfinti si deci nu respecta ceea ce ei au spus... Aceste biserici recunosc doar Biblia nu si Sf. Traditie care contine atat cuvintele Sfintilo Parinti cat si multe dintre Invataturile Mantuitorului care dupa cum unul dintre evanghelisti a spus "daca s-ar fi scris tot ceea ce a facut sau a spus Iisus, cartile nu ar fi incaput in aceasta lume" ... deci Biblia este f bine completata de Traditie... a nu se intelege prin Sf. Traditie doar traditie...
#4395 (raspuns la: #4163) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O, brad frumos, o brad frumos - de (anonim) la: 14/12/2003 02:35:20
(la: In curând Craciunul..)
Cu cetina, tot verde

Tu esti copacul credincios
ce frunza nu si-o pierde...

O brad frumos, o brad frumos
Cu cetina tot verde.

O brad frumos, o brad frumos,
verdeata ta imi place.

Oricand te vad sunt bucuros
si vesel iar ma face

O brad frumos, o brad frumos
Cu cetina tot verde.

O brad frumos, o brad frumos
cu frunza neschimbata.

Ma mangai si ma faci duios
si ma-taresti indata.

O brad frumos, o brad frumos
Cu cetina tot verde.



pestera sfantului ioan botezatorul - de pr Iulian Nistea la: 20/08/2004 18:26:08
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Pentru ca a aparut zilele trecute o stire scurta despre "Pestera Sf. Ioan Botezatorul" in Tara Sfânta, iata un link cu informatii mai pe larg, chiar daca e in engleza: http://www.msnbc.msn.com/id/5724143 (MSNBC News).

pr_iulian
inistea@yahoo.com

- http://www.nistea.com (Spiritualitate si Literatura)
- http://www.egliseroumaine.com (Biserica Ortodoxa Româna din Paris)
- http://www.icones-grecques.com (Icoane bizantine)
ISTORIE RECAPATATA(continuare VII) - de DESTIN la: 18/09/2004 06:27:34
(la: Cum gandim?)

-Veniamin Kostaki (1768-1846), strănepotul lui Constantin Costache. Mitropolit al Moldovei şi Sucevei (între 1803 şi 1808; apoi, din 1812 până în 1842),“cel mai înalt prelat al bisericei noastre”, în secolul al XIX-lea.

Om de cultură, el a înfiinţat, în 1805, tipografia de la Mănăstirea Neamţului (unde şi-a tipărit şi propriile traduceri; acolo există un tablou al său de tinereţe, dinainte de a se călugări), Seminarul de la Socola (în 1803) şi multe alte şcoli.

Ctitoriile sale se regăsesc, desigur, şi în domeniul bisericesc: la Mănăstirea Secu a construit, în anul 1823, pe latura de NE, biserica Sfântul Nicolae, ridicată de călugării mănăstirii, având o turlă înaltă pe naos şi fiind zidită pe temelia vechii biserici de lemn de la 1785, care fusese mistuită de foc.

A mai construit aici, pe locul vechii sihăstrii a lui Zosim, biserica Bogoslovul, cu hramul Naşterea lui Ioan Botezătorul, sfinţită în 1832, care este ridicată din zid de piatră şi cărămidă, cu pridvor deschis, spre deosebire de vechea biserică.

În anul 1824, reface Mănăstirea Sihăstria, după ce fusese arsă de turci, în 1821.

La Mănăstirea Agapia ctitoreşte, pe latura sudică, Paraclisul cu hramul Naşterea Maicii Domnului.

Un tablou votiv al său se află în pridvorul Bisericii Trei Ierarhi, din Iaşi, alături de cele ale mitropoliţilor Varlaam, Dosoftei şi Iosif Nanicescu.

Tot Mitropolitul Veniamin Kostaki este cel care a fost iniţiatorul construcţiei Catedralei Mitropolitane din capitala Moldovei unde îşi are, de altfel, şi mormântul, lângă Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.

La bătrâneţe, Veniamin a demisionat din funcţia de Mitropolit şi s-a retras în pustnicie la Mănăstirea Slatina, unde s-a şi stins.

Veniamin Kostaki nu a fost numai un înalt cleric, ci şi un om preocupat de frământările politice ale vremii.

Între 1 ianuarie 1807 şi 26 iulie 1812 a fost caimacam al Moldovei, împreună cu mai mulţi boieri (aceasta este cea mai lungă căimăcămie din istoria Moldovei !).

Cea de-a doua sa căimăcămie s-a desfăşurat între 29 martie 1821 şi mai 1821.
Mitropolitul Moldovei a fost şi un adept fervent al Eteriei.

El a sfinţit, la biserica Trei Ierarhi, steagul organizaţiei greceşti şi l-a binecuvântat pe prinţul Alexandru Ipsilanti, pe care îl vedea, la 1821, ca pe un eliberator.

Această atitudine l-a ajutat pe Mitropolit să obţină anularea anatemei aruncate de Ţarul Petru cel Mare asupra familiei lui Lupu Costache.

Iată ce scria istoricul francez Edgar Quinet la moartea fostului mitropolit al Moldovei:

“Suflet de o castitate îngerească, frumos şi plin de maiestate, cum n’ am văzut alt bătrân în viaţa mea. Când mitropolitul Veniamin, îmbrăcat în splendoarea bisericei sale orientale, se înfăţişa îmbrăcat cu vestmintele cele aurite, cu pletele-i de zăpadă şi în valuri pe umeri, poporul vedea într’ânsul pe însuşi sfântul patron al Moldovei”.

În încheiere, un fragment din testamentul lui Veniamin Kostaki; vorbe care exprimă un crez de o viaţă:

“Toate mijloacele câte împrejurările m-au înlesnit, le-am întrebuinţat spre ridicarea naţiei…”.

Ramura Boldur-Lăţescu:
-Iordache Kostaki Lăţescu-Boldur, stră-stră-stră-nepotul lui Lupu Costache.

S-a născut în 1798, la moşia Hudeştii Mari, din ţinutul Dorohoi, ca fiu al armaşului Ioniţă Costache şi al Zoiţei Crupenski, descendentă a Movileştilor şi rudă cu familia Cuza.

A urmat Şcoala de cadeţi din Petersburg şi Theresianum-ul, şcoli militare unde aveau acces numai vlăstarele aristocraţiei.

A fost agă, vornic de Ţara de Sus, polcovnic, comandant al Divizionului de cavalerie de la Iaşi (în 1830), mare-hatman, mare-vornic, inspector general al miliţiei Moldovei şi s-a ocupat de educarea corespunzătoare şi de bunăstarea militarilor.

La iniţiativa sa ia fiinţă, în decembrie 1856, Şcoala Militară din Iaşi.

A fost căsătorit cu o Rosetti, apoi cu o Balş.

Numele de Lăţescu provine de la una dintre moşiile familiei, Lăţeştii (numele ar putea fi denaturat din Lănţeşti; iar moşia ar putea fi cea primită, de către Sima Boldur, de la Ştefan cel Mare, după ce acesta îi învinsese acolo pe polonezi, în 1497; actualmente moşia se află pe teritoriul Republicii Moldova).

Testamentul hatmanului Iordache, care a murit la 9 februarie 1857, este foarte interesant, atât ca sursă genealogică (prin enumerarea copiilor care îl moştenesc), cât şi pentru faptul că oferă informaţii în legătură cu averea imensă deţinută de el la momentul respectiv (avere care, de altfel, s-a risipit foarte repede, în decurs de numai o generaţie: după 40-50 de ani, moşia de cca 30000 ha a ajuns în proprietatea unui fost arendaş, de origine armenească).

Iordache Kostaki Boldur-Lăţescu a înfiinţat la Hudeşti o Şcoală Costăchească, care a funcţionat iniţial ca şcoală de dascăli, şi a fost autorul a numeroase acte de caritate faţă de ţăranii de pe moşiile sale. Ion Ionescu de la Brad scrie, despre el, în Agricultura română în judeţul Dorohoi: “Proprietarul de la Hudeşti este considerat omul cel mai drept şi mai binevoitor către ţărani”.

Din această linie descind, astăzi, doamna Manuela Cernat, critic de film şi domnul Gheorghe (Iordache) Boldur-Lăţescu, fost deţinut politic, profesor universitar la A.S.E., doctor inginer, specialist în teoria deciziilor economice (întemeietor de şcoală) şi autor al unor importante cărţi cu profil memorialistic, dedicate crimelor regimului comunist (“Genocidul comunist în România”, în trei volume).

D-l Gheorghe Boldur-Lăţescu este fiul colonelului de cavalerie, Ioan Boldur-Lăţescu şi al Marinei Stroici, descendenta marelui cărturar Luca Stroici, membru al Dietei poloneze, rudă apropiată a Movileştilor şi traducătorul în limba română a Rugăciunii Domneşti, Tatăl nostru (traducerea lui este foarte aproape de forma în care se rosteşte rugăciunea la ora actuală).

Multe alte personalităţi de prim rang au ascendenţă Costache.

Printre acestea, Grigore Gafencu (mama sa, Raluca Costachi, era o Costache atât după mamă, din ramura Pătrăşcan, cât şi după tată, din ramura Talpan) şi Nicolae Iorga (înrudit cu neamul Costăcheştilor prin bunicul său matern, un Arghiropol).

Un fapt inedit este, conform mărturiilor de familie, acela că, prin intermediul rudeniei cu Simeon Movilă, Costăcheştii se înrudesc cu familii nobiliare poloneze şi, de departe, cu familia de Bourbon şi cu toate marile familii domnitoare ale Europei.

Stema familiei Costache, întocmită conform tradiţiei de familie pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea sau începutul celui de-al XIX-lea136 , arată astfel: un scut spintecat, pe care se află, în partea superioară, pe fondul smaltului jumătate roşu, jumătate azur, un vultur căruia nu i se văd ghearele şi care are, deasupra capului, o coroană.

În partea inferioară, pe fondul smaltului de aur, se găseşte o mână cuirasată, ţinând în pumn o ramură verde, o spadă şi o cruce. Deasupra scutului se află o coroană contală, totul fiind acoperit de o mantie princiară.

Preocupat fiind de istoria familiei Boldur-Costache, am cules informaţii din diferite surse.

În timp, am simţit nevoia unei reorganizări a datelor şi a unei comparaţii între diferitele unghiuri de receptare. Astfel, lucrarea încearcă să atragă atenţia asupra unor elemente prea puţin folosite, până acum, în aria demersului istoriografic.

Studiul genealogic, oricât de pasionant, nu poate avea finalitate în sine.

El este cu adevărat roditor doar atunci când contribuie în mod semnificativ la îmbogăţirea cunoaşterii istorice.

Filiaţiile şi înrudirile pot rezolva multe necunoscute şi pot clarifica multe dintre abordările istoriografice insuficient fundamentate.

Finalitatea ideală a spiţelor genealogice este realizarea unui portret cât mai puţin trunchiat al societăţii din epoca la care ele fac referire.

Genealogia are şansa şi datoria de a îmbina viziunea sincronică, cu cea diacronică.

Lucrarea de faţă se doreşte o încercare în acest sens.

Am urmărit rădăcinile şi traseul istoric al uneia dintre cele mai interesante familii ale boierimii moldovene, la studiul căreia îmi propun să revin.

Probleme precum continuitatea dintre Boldureşti şi Costăcheşti vor provoca şi în continuare vii polemici în rândul specialiştilor.

Alte elemente, precum rolul jucat de Lupu Costache în 1711, merită o mult mai concentrată atenţie. Ceea ce se desprinde cu deosebită claritate este rolul esenţial pe care marile familii boiereşti, prin personalităţile lor de marcă, l-au avut în istoria Moldovei şi a Munteniei.

Studiul aprofundat şi imparţial al istoriei lor, în cadrul căruia genealogia poate avea un aport de primă importanţă, va avea ca efect tocmai acea mult căutată facilitare a realizării unui portret cât mai fidel al epocii şi societăţii în care elitele boiereşti deţineau rolul conducător şi, în plus, va înlesni înţelegerea structurilor şi factorilor determinanţi ai regimului boieresc de la noi.

Bibliography(continuare):

Informaţii obţinute prin bunăvoinţa domnului prof. univ. dr. Gheorghe Boldur-Lăţescu, descendent direct din Gavriliţă şi Lupu Costachi.

Adeptul tradiţiei este şi colonelul Ilie Culişniuc Olaru, un pasionat cercetător al Costăcheştilor.

Spiţă considerată de Ion T. Sion, în studiul citat, drept o exagerare a lui Iordache Mălinescu, din 1842, spre slăvirea Mitropolitului Veniamin Kostaki (opinie în linia lui Gheorghe Ghibănescu)


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#22776 (raspuns la: #22589) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La noi sunt codri verzi de brad... - de Dinu Lazar la: 07/10/2004 05:26:33
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
...dar ii taiem si pe aia.
Fotografi care sa faca asa un seminar, nu sunt.
Poate in viitor...cind ne-om integra, care este.

> A Panel Discussion Sponsored by:
> The American Society of Media Photographers (ASMP) and Editorial
> Photographers (EP)
>
>  Supported by Adobe
>
> Friday, October 22, 2004
>  Javits Center/PhotoPlus Expo
>  3:00 PM to 5:00 PM
>  Seminar Rms. 1E04 & 05
>  Free
>
> Join an extraordinary panel of photojournalists in a discussion of the
> impact of digital technology on the editorial market: Barbara Alper,
> Alan Chin, Shawn G. Henry, and Brad Trent moderated by Peter Howe. The
> focus of the discussion will center on how to successfully integrate
> digital capture into a creative and profitable editorial photography
> business. Topics to be discussed include:
>
> • The Transition from Film to Digital
> • Pricing Digital Production VS Film
> • Managing the Workflow
> • Delivering the Job
> • Satisfying Clients While Maintaining Your Bottom Line
>
> Biographies:
>
> Barbara Alper is a New York City based photographer and  regular
> contributor to The New York Times, Barron's, Wall Street Journal; she
> works with a number of corporate clients and has acted as a consultant
> to Olympus.  Her works are included in the collections of Bibliothèque
> Nationale, Paris,The Brooklyn Museum, New York, FNAC Galeries, Paris,
> Harry Ransom Humanities Research Center, University of Texas at
> Austin, International Center of Photography, New York, L'imagerie,
> Lannion, France, Lehigh University, Pennsylvania, Maison Européenne de
> la Photographie, Paris, The New York Public Library, The Polaroid
> International Collection, Victoria & Albert Museum, London and The
> Wagstaff Collection.  She has exhibited widely throughout the United
> States and Europe. Barbara Alper is represented by Mega Press Agency
> (Japan) and Stock-Boston (USA).
>
>
> Alan Chin has spent recent years covering conflicts in Iraq,
> Afganistan, the Middle-East, the former Yugoslavia & Balkans for
> outlets such as The New York Times, Newsweek, and Gamma. His current
> images appear regularly in The New York Times, The Christian Science
> Monitor, The New York Daily News, The New York Post, The Boston Globe,
> The International Herald Tribune, New York Newsday, The Guardian (UK)
> as well as Time, Newsweek, U.S. News & World Report, Vanity Fair, New
> York Magazine, Brill's Content, Marie-Claire, MacLean's, Maxim,
> Seventeen, VERY Style Guides.  His photography is part of the
> permanent collection of the Museum of Modern Art and Alan has been
> nominated twice of the Pulitzer Prize for photography by the New York
> Times, 1999 & 2000, for coverage of the Kosovo conflict.
>
>
> Shawn G. Henry has over 16 years experience as an editorial and
> corporate photographer; for almost three years, he's shot digitally
> exclusively. He's photographed for clients ranging from FleetBoston &
> Fidelity Investments to National Geographic & Newsweek, and his work
> appears regularly in Business Week and Forbes. He is the vice
> president of EP.
>
> Brand Trent over the last 22 years has worked for such editorial
> clients as Time, Life, Sports Illustrated, The New York Times, GQ,
> Premiere, Business Week, Newsweek, Men's Health and Texas Monthly. For
> some reason General Motors, IBM, The NFL, Dow Plastics, Pepsi, Pacific
> Bell, NBC and AT&T have all seen fit to let him shoot their
> advertising! And until about a year ago he could be heard declaring
> that digital had ZERO chance of getting a toe-hold in the mainstream
> professional market! In that year's time he has gone from shooting
> 100% film to about 95% digital; and aside from the completely sick
> cost of his digital backs, doesn't really miss the old way of doing
> business!
>
> Peter Howe with over thirty years experience in the photography
> industry has worked as a photographer, editor, agent, writer and
> curator. Presently he is occupied as an author and commentator on the
> subject, and is a regular contributor to many of the publications that
> deal with photojournalism, including the Digital Journalist, American
> Photo, Columbia Journalism Review, and also to USA Today. He recently
> curated the critically acclaimed exhibition "War in Iraq: The
> Coordinates of Conflict" at the International Center of Photography in
> New York. He also consults with and advises independent photo agencies
> and individual photographers on strategies for the digital
> organization, storage and licensing of their work.
>
>  Howe was the Picture Editor of the New York Times Magazine and
> Director of Photography for LIFE magazine. On three occasions he was
> awarded first place for magazine picture editing in the National Press
> Photographers Association/University of Missouri's Picture of the Year
> contest, and won four National Magazine Awards from the American
> Society of Magazine Editors. From 1997 to 2000, he was Vice President
> of Photography and Creative Services for Corbis, where he was
> responsible for the company's acquisitions worldwide, photographer
> relations and copyright and contract concerns as they relate to the
> digital environment.
#24374 (raspuns la: #24341) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Salutare Ioane - de Stefan Niculescu-Maier la: 12/02/2005 06:58:10
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Draga Ioane, o sa-ti scriu direct. Mi-am amintit de tine zilele trecute si ma gandeam pe esti tu prin lume? Dar o sa aflu curand!
#36105 (raspuns la: #33773) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ioan-Paul al II-lea - de RSI la: 07/04/2005 09:48:05
(la: Moartea Sfintului Parinte.)
Nu sunt crestin, si nici macar nu ma consider apartinand unei religii organizate, dar regret incetarea din viata a Papei Ioan Paul II, un om care a luptat o viata intreaga impotriva oprimarii, tiraniei si pentru pace si intelegere intre toti oamenii.
De la inceputurile carierei sale, ca simplu student seminarist, apoi preot, urcand pana la rangul de cardinal al Cracoviei in Polonia natala, si ulterior ca lider universal al Bisericii Catolice a infruntat cu deosebit curaj cei doi monstri care au bantuit lumea intreaga inclusiv patria sa: nazismul si comunismul.
Ca Suveran Pontif acolo unde altii au distrus legaturi el a construit punti ale intelegerii umane. Acolo unde, sub protectia infailibilitatii papale, altii au incercat sa-si ascunda pacatele el a recunoscut vina si greselile istorice ale Bisericii Catolice si a cerut iertate. A luptat pentru libertatea spirituala,sociala si nationala a tuturor oamenilor si a demonstrat dictatorilor "cate divizii are Papa". Nu orice Papa, ci unul de exceptie.

Fie-i memoria binecuvantata !

Artista foto Ioana Huiduc in Olanda si Belgia - de Dinu Lazar la: 13/04/2005 07:07:38
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Ioana Huiduc este una dintre cele mai tinere si mai promitatoare
artiste romane ale acestui moment. Prin fotografia ei a atras deja
atentia asupra ei de cativa ani. Subiectele sale se gasesc in
Bucuresti, dar si adanc in provincie, in lumea muzicii pop si intr'
o abordare aproape abstracta a eroticului. Este autoare a catorva
filme de scurt-metraj si a unor opere ce tin de arta grafica. Ioana
Huiduc nu are cu toate acestea in momentul de fata mai mult de 22 de
ani.

Ioana Huiduc va lua parte in Belgia - cu opere de arta fotografica -
la o 'saptamana romana' ce se va desfasura sub semnul a 125 de ani
de legaturi diplomatice intre Belgia si Romania. In perioada 18-24
aprilie Radio-Televiziunea Flamanda (VRT) va acorda o atentie
speciala aspectelor culturale [ce tin de aceasta 'saptamana
romana']. Ioana Huiduc va fi prezenta la Bruxelles intre 19 si 21
aprilie.

In Olanda va deschide pe 29 aprilie o expozitie la 'Extra Vierge' in
Rotterdam. Vernisajul va avea loc incepand cu ora 19.30.

Bucuria deschiderii expozitiei va fi marita de cateva suprize
culturale.

Extra Vierge este un spatiu relaxant si datator de inspiratie situat
pe Rotterdamse Mathenesserlaan 169. Mai multe despre Extra Vierge si
despre fondatoarea Susanne Brakkee se poate gasi la adresa
http://www.dolcevino.nl/holland/newshol.html

Din biografia Ioanei Huiduc (Bucuresti, 6 ianuarie 1983):

Anul trecut a ilustrat o culegere de eseuri cu titlul 'About
love'/'Despre dragoste', publicata de editura Liternet. IN 2003 a
avut o expozitie personala sub numele 'Friendship' in cadrul
programului 'Fight against drugs, racism, and violence'. In 2002 a
fost gazduita, intre altele, de catre Teatrul Odeon - Bucuresti si a
expus in timpul Festivalului National Ion Luca Caragiale. A avut de
asemenea o expozitie personala in Constanta. Primele sale fotografii
au aparut 'editate' in 2001 in cadrul The International Visual Arts
Fair (TIAV) dupa ce obtinuse premiul intai in cadrul unui concurs al AFPR.

Aceasta vizita a fost facuta posibila prin grija IRSCA Gifted
Education (www.supradotati.ro), Atlassib (www.atlassib.ro) si a dnei
Zoe Daniela Cochia (organizator si membru in conducerea
organizatiei 'Letterenhuis' Rotterdam - www.letterenhuis.nl).
#43251 (raspuns la: #43189) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ioana, da-ne si-un mic hint l - de cico la: 03/09/2005 03:02:18
(la: Lena)
Ioana, da-ne si-un mic hint la genul asta de "poezie". Auzisem de-un stil mai nou, dar vino si cu ceva explicatii pe marginea lui, ca pe noi astia mai neinformatii ne cam face sa ne hlizim ;)). Si te trezesti poate nemeritat cu ea pe "academie" :))

-----------------------------------
"Stiinta evolueaza logaritmic"
(un uom)
Ioana, ce ai vrut sa spui de - de gabriel.serbescu la: 06/09/2005 19:35:25
(la: de veghe-n lanul de secara)
Ioana, ce ai vrut sa spui de fapt cu textul asta? Care a fost intentia ta?

#70048 (raspuns la: #69827) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...